Colonoscopia: cea mai utilizată metodă pentru depistarea cancerului de colon. Care sunt beneficiile şi riscurile?

#mce_temp_url#Colonoscopia este cea mai utilizată metodă de screening pentru cancerul de colon, care reprezintă a doua cauză principală a deceselor cauzate de cancer în Statele Unite.

Este considerată cea mai eficientă metodă, fiind mai exactă decât alte două metode obişnuite de screening - analizele de scaun şi sigmoidoscopia - deoarece permite medicilor să vadă întregul colon şi să îndepărteze polipii potenţial problematici în timpul aceleiaşi proceduri.

Însă există o dezbatere continuă cu privire la cine ar trebui să se supună unei colonoscopii şi când. Nu toată lumea va face cancer de colon, iar procedura ar putea duce la supra-diagnosticare, precum şi la efecte secundare rare, dar grave.

Ce face o colonoscopie?

Colonul este partea principală a intestinului gros şi are o lungime de aproximativ 1,5 metri la adulţi. Rectul stochează fecalele până când acestea trec prin anus. Împreună, aceştia alcătuiesc cea mai mare parte a intestinului gros, absorbind nutrienţii şi transformând deşeurile lichide în fecale solide.

În timpul unei colonoscopii, un gastroenterolog introduce un tub subţire şi flexibil, prevăzut cu o cameră video iluminată (colonoscop), prin anus, pentru a examina mucoasa rectului şi a colonului. Tubul introduce aer pentru a umfla uşor colonul, astfel încât medicul să poată vedea mai clar. Dacă se găsesc polipi sau alte anomalii, acestea pot fi adesea îndepărtate imediat folosind instrumente precum forcepsuri, bucle sau dispozitive de electrocauterizare introduse prin endoscop.

Procedura durează aproximativ 20-45 de minute.

Majoritatea colonoscopiilor din Statele Unite sunt efectuate sub sedare sau anestezie, astfel încât pacienţii pot dormi pe durata întregii proceduri. Cei care doresc o sedare mai uşoară – sau deloc – pot simţi un anumit disconfort.

Scopul principal al colonoscopiei este prevenirea sau depistarea cancerului de colon.

Pe lângă screeningul pentru cancer, colonoscopia poate fi utilizată atât pentru a detecta, cât şi pentru a trata o serie de probleme ale colonului şi rectului, inclusiv polipi, ulceraţii şi diverticuli (mici pungi care se pot forma în peretele colonului).

De asemenea, poate ajuta la identificarea cauzelor care stau la baza simptomelor precum diareea cronică, sângerările rectale şi modificările tranzitului intestinal. În timpul procedurii, medicii pot identifica ţesutul inflamat, sursele de sângerare şi alte anomalii ale colonului.

Cine ar trebui să facă o colonoscopie şi când?

Potrivit ghidurilor actuale, colonoscopia este recomandată adulţilor începând cu vârsta de 45 de ani şi repetată la fiecare 10 ani dacă rezultatele sunt normale. Pot fi recomandate screeninguri mai frecvente în funcţie de eventualele constatări anormale.

Persoanelor cu risc crescut li se recomandă să înceapă screeningul mai devreme — la vârsta de 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care o rudă de gradul I a fost diagnosticată cu cancer colorectal, oricare dintre acestea survine mai întâi.

La adulţii în vârstă, colonoscopia prezintă un risc mai mare de complicaţii. După vârsta de 75 de ani, decizia de a continua screeningul trebuie luată în consultare cu un medic, pe baza beneficiilor potenţiale, a riscurilor şi a preferinţelor pacientului.

Dincolo de principalele ghiduri, recomandările de screening continuă să evolueze. De exemplu, unele ghiduri recomandă iniţierea screeningului la vârsta de 50 de ani. În plus, dovezi emergente sugerează că intervalele de urmărire după o colonoscopie normală pot fi prelungite în siguranţă la unele persoane. Un studiu din 2024 a constatat că persoanele fără antecedente familiale de cancer colorectal şi cu o colonoscopie iniţială normală pot aştepta până la 15 ani înainte de a repeta screeningul.

Unii experţi sugerează evaluarea beneficiilor şi a riscurilor. Pentru o persoană cu antecedente familiale de cancer de colon, poate fi benefic să se menţină o supraveghere atentă, dar pentru cineva cu risc scăzut, situaţia poate fi diferită.

Aceste diferenţe evidenţiază incertitudinea continuă şi necesitatea unei evaluări clinice individualizate, pe măsură ce dovezile continuă să evolueze.

În plus, colonoscopia poate fi evitată sau poate necesita o analiză atentă la persoanele care:

• Au o pregătire intestinală inadecvată.
• Au o perforaţie intestinală, inflamaţie severă sau infecţie.
• Au o stare de sănătate instabilă sau afecţiuni medicale semnificative (boli cardiace, pulmonare, renale sau hepatice în stadiu avansat).
• Au o speranţă de viaţă mai mică de 10 ani sau riscuri care depăşesc beneficiile potenţiale.
• Au tulburări de coagulare a sângelui.

Cât de eficientă este colonoscopia?

„Colonoscopia are o precizie de 88% până la 98% în identificarea polipilor avansaţi, precanceroşi”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Steven Lee-Kong, şeful secţiei de chirurgie colorectală la Hackensack University Medical Center.

Rata de eşec poate fi influenţată de factori precum pregătirea inadecvată a intestinului, tipul de polipi examinaţi şi priceperea endoscopistului, a remarcat dr. Rucha Shah, gastroenterolog. Polipii mici sau plaţi sunt mai greu de detectat şi, în unele cazuri, este posibil ca întregul colon să nu poată fi vizualizat în întregime.

Colonoscopia permite medicilor să îndepărteze polipii precanceroşi în cadrul aceleiaşi proceduri — lucru pe care alte teste de screening nu îl pot face. S-a demonstrat că îndepărtarea acestor polipi reduce semnificativ riscul de deces din cauza cancerului colorectal, un studiu raportând o reducere de 53% a mortalităţii asociate cu îndepărtarea polipilor.

Însă studii recente au oferit perspective suplimentare.

De exemplu, colonoscopia este utilizată mult mai frecvent pentru screening în Statele Unite decât în Canada, unde doar aproximativ 15% din proceduri sunt efectuate pentru screening, iar majoritatea sunt diagnostice, totuşi ratele de supravieţuire la cancerul colorectal rămân similare în ambele ţări.

Un studiu important din 2022 al Iniţiativei nord-europene privind cancerul colorectal a constatat o reducere modestă a mortalităţii prin cancer colorectal cu screeningul prin colonoscopie, nicio diferenţă semnificativă în ratele generale de deces şi o rată scăzută de complicaţii grave.

Care sunt riscurile şi complicaţiile colonoscopiei?

Colonoscopia este, în general, sigură, dar, ca toate procedurile medicale, prezintă unele riscuri potenţiale şi complicaţii. Majoritatea sunt minore şi se rezolvă rapid.

- Gaze, balonare, crampe sau disconfort abdominal: Aceste simptome sunt cauzate în principal de aerul introdus în timpul examinării şi de modificările temporare ale florei intestinale datorate pregătirii intestinale. Acestea se rezolvă de obicei în decurs de o zi sau două, deşi unele persoane pot observa simptome care durează câteva săptămâni.

- Greaţă, vărsături, ameţeli sau deshidratare: Aceste simptome pot apărea ca urmare a utilizării laxativului osmotic pentru pregătirea intestinală.

- Uşoară roşeaţă sau sensibilitate la locul de inserţie a cateterului intravenos: Acest lucru poate apărea la nivelul braţului unde a fost introdus cateterul intravenos.

- Efecte secundare ale medicamentelor: Sedarea sau anestezia pot provoca modificări temporare ale tensiunii arteriale, erupţii cutanate sau dificultăţi de respiraţie.

- Dezechilibre electrolitice sau probleme renale: În unele cazuri, pregătirea intestinului poate duce la niveluri scăzute de potasiu, sodiu sau magneziu sau poate afecta funcţia renală.

Efecte secundare mai puţin frecvente şi mai grave

Anumite complicaţii sunt direct legate de procedura de colonoscopie în sine.

- Sângerare: Sângerarea poate apărea după o biopsie sau îndepărtarea unui polip, de obicei în timpul procedurii sau la scurt timp după aceasta, deşi ocazional poate fi întârziată cu până la o săptămână. De obicei, este minoră, sângerările semnificative fiind rare şi apărând în mai puţin de 1% din cazuri. Riscul creşte în funcţie de dimensiunea polipului îndepărtat.

- Perforare: Perforarea în timpul colonoscopiei este foarte rară (mai puţin de una la 1.000 de proceduri) şi implică o ruptură a peretelui intestinal care poate permite scurgerea conţinutului intestinal în abdomen, putând provoca infecţii. Poate apărea din cauza unei leziuni mecanice provocate de endoscop sau instrumente, a umflării excesive a intestinului sau a unei leziuni termice în timpul îndepărtării polipului. Simptomele includ de obicei durere în timpul sau la scurt timp după procedură, deşi perforaţiile mici pot apărea mai târziu. Cazurile netratate pot duce la febră şi infecţie abdominală.

- Sindromul postpolipectomie: Acesta apare atunci când căldura generată de electrocoagulare (îndepărtarea ţesutului cu curent electric) lezează peretele colonului în timpul îndepărtării polipului. Este rar, apărând în aproximativ trei până la patru cazuri la 10.000 de colonoscopii. Simptomele pot include febră, durere abdominală localizată şi creşterea numărului de leucocite.

- Leziunea splinei: Această complicaţie rară, dar potenţial letală, poate apărea atunci când splina este afectată direct sau ruptă prin tracţiune în timpul procedurii. De obicei, provoacă durere în partea superioară stângă a abdomenului, care se poate iradia către umărul stâng şi poate evolua către tensiune arterială scăzută şi şoc.

- Infecţii: În cazuri rare, se poate dezvolta o infecţie după o colonoscopie, care necesită tratament cu antibiotice.

Evenimentele cardiopulmonare sunt legate de anestezia sau sedarea utilizată în timpul colonoscopiei. Acestea pot varia de la probleme temporare, cum ar fi tensiunea arterială scăzută, niveluri scăzute de oxigen şi leşin, până la complicaţii mai grave, inclusiv detresă respiratorie, bătăi neregulate ale inimii şi afecţiuni coronariene acute.

Contactaţi medicul dumneavoastră dacă:

• Aveţi dureri abdominale care nu se ameliorează după eliminarea gazelor.
• Apare o durere abdominală nouă sau se agravează.
• Aveţi greaţă sau nu puteţi reţine lichidele.
• Observaţi sânge în scaun.
• Aveţi febră (38 °C sau mai mult).
• Nu puteţi elimina scaunul sau gazele.

Cum mă pregătesc pentru o colonoscopie?

„Succesul unei colonoscopii depinde de o curăţare temeinică a colonului, care se realizează printr-un protocol standard de pregătire care implică modificări ale dietei şi un agent de curăţare a intestinului”, a afirmat Lee-Kong.

- Dieta specială: Acest proces de curăţare a intestinului începe de obicei cu o zi înainte de colonoscopie. Lee-Kong recomandă o dietă săracă în fibre sau lichide limpezi, evitând în acelaşi timp alimentele solide şi lichidele de culoare roşie. Evitaţi punch-ul de fructe, sucul de afine, vinul roşu şi băuturile energizante roşii. Profesioniştii din domeniul medical recomandă adesea evitarea alimentelor şi băuturilor roşii, portocalii sau violet, deoarece culoarea acestora poate semăna cu sângele sau inflamaţia din colon. Lichidele limpezi recomandate de obicei cu o zi înainte de procedură includ cafea neagră, ceai simplu, supă fără grăsimi, gelatină, băuturi energizante limpezi fără coloranţi adăugaţi, sucuri de fructe strecurate şi apă.

- Pregătirea intestinului: Aceasta implică de obicei soluţii sau comprimate laxative concepute pentru a curăţa complet colonul înainte de procedură. Pacienţilor li se prescrie o soluţie laxativă, adesea o formulă pe bază de polietilenglicol (PEG) sau fosfat de sodiu, pentru a induce mişcări intestinale frecvente şi a curăţa colonul. Metoda „dozei divizate”, în care soluţia se administrează în două părţi — seara înainte şi dimineaţa procedurii — este recomandată de obicei pentru o curăţare mai eficientă, potrivit lui Lee-Kong. Alte opţiuni comune includ soluţii pe bază de sulfat şi produse cu citrat de magneziu. Unele regimuri combină laxative precum bisacodilul cu soluţii de PEG sau utilizează amestecuri fără prescripţie medicală, precum MiraLAX, cu băuturi energizante limpezi.

- Întreruperea temporară a medicamentelor: Înainte de o colonoscopie, vi se poate cere să întrerupeţi temporar anumite medicamente, cum ar fi aspirina, ibuprofenul, naproxenul sau alte anticoagulante, deoarece acestea pot creşte riscul de sângerare. De asemenea, de obicei va trebui să întrerupeţi administrarea suplimentelor de fier cu câteva zile înainte de test, deoarece acestea pot întuneca scaunul şi pot îngreuna vizualizarea interiorului colonului.

- Pregătiri generale: În ziua colonoscopiei, vi se poate permite să purtaţi proteze dentare, dar vi se poate cere să le scoateţi înainte de procedură, deoarece acestea se pot deplasa în timpul sedării şi pot obstrucţiona căile respiratorii. Evitaţi să aduceţi bijuterii sau obiecte de valoare pentru a preveni furtul şi nu purtaţi lac de unghii, deoarece acesta poate interfera cu citirile senzorului de oxigen.

- Plan de transport: Deoarece în timpul colonoscopiei se utilizează sedarea, veţi avea nevoie de cineva care să vă conducă acasă după aceea, deoarece s-ar putea să vă simţiţi somnoroşi sau ameţiţi.

Conform lui Lee-Kong şi Shah, unele grupuri pot avea nevoie de pregătiri suplimentare.

- Femeile însărcinate: Colonoscopia este, în general, evitată în timpul sarcinii. Dacă trebuie efectuată, laxativele orale sunt, de obicei, evitate, putându-se utiliza în schimb clisme cu apă de la robinet. Preparatele pe bază de fosfat de sodiu sunt evitate în mod special din cauza riscurilor potenţiale atât pentru mamă, cât şi pentru făt.

- Persoanele în vârstă (în special cele peste 75 de ani): Se preferă preparatele pe bază de polietilenglicoli (PE) pentru a reduce riscul de dezechilibre electrolitice.

- Persoanele cu boli renale sau cardiace: Soluţiile de fosfat de sodiu sunt, în general, evitate.

- Persoanele cu constipaţie cronică: Poate fi necesară o pregătire mai intensă, de mai multe zile.

- Persoanele cu diabet: Sunt necesare ajustări ale medicaţiei pentru a preveni hipoglicemia în timpul pregătirii.

La ce mă pot aştepta după o colonoscopie?

Recuperarea este de obicei rapidă, majoritatea persoanelor revenind la normal în aproximativ o zi. După procedură, veţi petrece 30-50 de minute recuperându-vă la clinică, până când efectul sedativului dispare.

Odată ajuns acasă, ar trebui să vă odihniţi pentru restul zilei şi să evitaţi să conduceţi, să folosiţi utilaje şi să consumaţi alcool.

De obicei, vă puteţi relua dieta obişnuită, dar alimentele uşoare, cu conţinut redus de fibre, pot fi mai bine tolerate în primele 24 de ore, deoarece este posibil să aveţi o uşoară senzaţie de balonare sau crampe din cauza aerului utilizat în timpul procedurii.

Dacă au fost îndepărtaţi polipi, vi se poate recomanda să urmaţi o dietă mai specifică şi să evitaţi anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele.

Care sunt alternativele la colonoscopie?

Colonoscopia nu este singura opţiune — şi s-ar putea să nu fie preferinţa dumneavoastră. Potrivit unui studiu din 2025, aproximativ 75% dintre adulţii eligibili pentru screening preferă o opţiune fără colonoscopie — cum ar fi testele pe bază de scaun sau sânge — ca primă alegere.

Există mai multe alternative la colonoscopie, iar acestea sunt adesea preferate datorită invazivităţii reduse, preferinţelor pacientului sau contraindicaţiilor medicale, a spus Lee-Kong. Testele neinvazive pe bază de scaun reprezintă o alternativă principală şi includ următoarele:

- Testul imunochimic fecal (TIF): Acest test anual care se efectuează acasă detectează sângele uman în probele de scaun şi nu necesită restricţii alimentare. Dacă se detectează sânge, poate fi necesară repetarea testului sau o colonoscopie de urmărire. Acesta are o precizie raportată de 97% în detectarea cancerului de colon.

- Testul ADN multitarget din scaun plus TIF: Acest test combină TIF cu analiza ADN-ului din scaun folosind o singură probă pentru a verifica atât sângele, cât şi ADN-ul anormal la fiecare trei ani, deşi necesită colectarea unei cantităţi întregi de scaun. Poate detecta până la 93% din leziunile canceroase.

- Testul de sânge ocult în fecale pe bază de guaiac de înaltă sensibilitate (gFOBT): Acest test de screening neinvaziv utilizează o reacţie chimică pentru a detecta sângele ascuns în fecale, care poate indica cancer colorectal sau polipi. În comparaţie cu testele gFOBT mai vechi, acesta detectează cancerul mai eficient, dar necesită adesea restricţii alimentare şi evitarea suplimentelor de vitamina C timp de trei zile înainte de testare, pentru a reduce rezultatele fals pozitive.

„Deşi este convenabil, un rezultat pozitiv la oricare dintre aceste teste necesită o colonoscopie de urmărire”, a spus Lee-Kong. O colonoscopie de urmărire este recomandată, în general, în termen de nouă luni.

Alte teste vizuale şi de imagistică, care necesită, de asemenea, pregătirea intestinului, includ următoarele:

Sigmoidoscopie flexibilă: Utilizează un endoscop pentru a examina doar treimea inferioară a colonului. Aceasta poate fi efectuată în timp ce pacientul este treaz şi poate detecta aproximativ 70% din polipi sau tumori, deşi nu evaluează colonul superior.

Colonoscopia virtuală (colonografia CT): Acest test imagistic neinvaziv utilizează o tomografie computerizată după introducerea aerului în rect. Poate detecta majoritatea tumorilor mai mari, dar poate omite polipii mai mici, care ar putea necesita totuşi o colonoscopie de urmărire pentru îndepărtare.

Lee-Kong a remarcat că aceste alternative pot fi deosebit de potrivite pentru persoanele cu risc mediu care refuză colonoscopia şi pentru persoanele vârstnice fragile sau pentru alte persoane pentru care riscurile depăşesc beneficiile.

Sursa: Epoch Times SUA