Trump a aprobat operaţiunea împotriva Iranului după ce Netanyahu a pledat pentru eliminarea lui Khamenei [Surse]

Cu mai puţin de 48 de ore înainte ca lovitura americano-israeliană împotriva Iranului să înceapă, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a discutat telefonic cu preşedintele Donald Trump despre motivele lansării unui război complex şi îndepărtat, pe care liderul american îl contestase anterior în campanie, scrie Reuters.

Atât Trump, cât şi Netanyahu ştiau din informări ale serviciilor de informaţii, primite mai devreme în acea săptămână, că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi principalii săi locotenenţi urmau să se întâlnească în curând la complexul său din Teheran, făcându-i vulnerabili la o „lovitură de decapitare” – un atac împotriva conducerii de vârf a unei ţări, folosit frecvent de israelieni, dar mai rar de Statele Unite.

Însă noi informaţii sugerau că întâlnirea fusese devansată pentru sâmbătă dimineaţă, de sâmbătă seara, potrivit a trei persoane informate despre convorbire.

Convorbirea nu a mai fost relatată anterior.

Netanyahu, hotărât să avanseze cu o operaţiune pe care o susţinuse de decenii, a argumentat că s-ar putea să nu mai existe o ocazie mai bună de a-l ucide pe Khamenei şi de a răzbuna tentativele anterioare ale Iranului de a-l asasina pe Trump, au spus aceste persoane. Acestea au inclus un presupus complot de asasinat la comandă orchestrat de Iran în 2024, când Trump era candidat.

Departamentul de Justiţie a acuzat un bărbat pakistanez că a încercat să recruteze persoane în Statele Unite pentru acest plan, menit drept represalii pentru uciderea de către Washington a comandantului de top al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, Qassem Soleimani.

În momentul convorbirii, Trump aprobase deja ideea ca Statele Unite să desfăşoare o operaţiune militară împotriva Iranului, dar nu decisese încă momentul sau circumstanţele implicării americane, au spus sursele, care au vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta deliberări interne sensibile.

Armata americană îşi consolidase de săptămâni prezenţa în regiune, determinând pe mulţi din administraţie să concluzioneze că era doar o chestiune de timp până când preşedintele va decide să acţioneze. O posibilă dată, cu doar câteva zile înainte, fusese anulată din cauza vremii nefavorabile.

Publicaţia citată afirmă că nu a putut stabili în ce măsură argumentele lui Netanyahu l-au influenţat pe Trump în timp ce analiza emiterea ordinelor de atac, însă convorbirea a reprezentat pledoaria finală a liderului israelian în faţa omologului său american. Cele trei surse informate despre convorbire au spus că ele cred că aceasta – împreună cu informaţiile care indicau o fereastră limitată pentru a-l elimina pe liderul iranian – a fost un factor declanşator pentru decizia finală a lui Trump de a ordona armatei, pe 27 februarie, să meargă mai departe cu Operaţiunea Epic Fury.

Trump ar putea face istorie ajutând la eliminarea unei conduceri iraniene îndelung detestate de Occident şi de mulţi iranieni, a argumentat Netanyahu. Iranienii ar putea chiar să iasă în stradă, a spus el, răsturnând un sistem teocratic care guvernează ţara din 1979 şi care a fost o sursă majoră de terorism şi instabilitate globală de atunci.

Primele bombe au lovit sâmbătă dimineaţă, pe 28 februarie. Trump a anunţat în acea seară că Ali Khamenei a murit.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, nu a abordat direct convorbirea dintre Trump şi Netanyahu, dar a declarat că operaţiunea militară a fost concepută pentru „a distruge capacitatea regimului iranian de rachete balistice şi de producţie, a anihila marina regimului iranian, a pune capăt capacităţii acestuia de a înarma forţe proxy şi a garanta că Iranul nu va putea obţine niciodată o armă nucleară”.

Nici biroul lui Netanyahu, nici reprezentantul Iranului la ONU nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Netanyahu a respins, într-o conferinţă de presă de joi, drept „ştiri false” afirmaţiile că „Israelul ar fi atras cumva SUA într-un conflict cu Iranul. Crede cineva cu adevărat că cineva îi poate spune preşedintelui Trump ce să facă? Haideţi.”

Trump a spus public că decizia de a lansa atacul i-a aparţinut exclusiv.

Relatarea, bazată pe oficiali şi alte persoane apropiate ambilor lideri, care au vorbit în mare parte sub protecţia anonimatului din cauza sensibilităţii deliberărilor interne, nu sugerează că Netanyahu l-a forţat pe Trump să intre în război. Însă arată că liderul israelian a fost un susţinător eficient şi că modul în care a prezentat decizia – inclusiv oportunitatea de a ucide un lider iranian care ar fi supervizat tentative de asasinare a lui Trump – a fost convingător pentru preşedinte.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a sugerat la începutul lunii martie că răzbunarea a fost cel puţin unul dintre motivele operaţiunii, spunând reporterilor: „Iranul a încercat să-l ucidă pe preşedintele Trump, iar preşedintele Trump a avut ultimul cuvânt.”

ATACUL DIN IUNIE A VIZAT OBIECTIVE NUCLEARE ŞI DE RACHETE

Trump şi-a construit campania din 2024 pe baza politicii externe din primul său mandat, „America First”, şi a declarat public că doreşte să evite un război cu Iranul, preferând o abordare diplomatică faţă de Teheran.

Dar, pe măsură ce discuţiile privind programul nuclear al Iranului nu au dus la un acord în primăvara trecută, Trump a început să ia în calcul un atac, potrivit celor trei persoane familiarizate cu deliberările de la Casa Albă.

Un prim atac a avut loc în iunie, când Israelul a bombardat instalaţiile nucleare şi siturile de rachete ale Iranului şi a ucis mai mulţi lideri iranieni. Forţele americane s-au alăturat ulterior atacului, iar când operaţiunea comună s-a încheiat după 12 zile, Trump s-a declarat public încântat de succes, afirmând că SUA a „nimicit” instalaţiile nucleare ale Iranului.

Totuşi, luni mai târziu, au început din nou discuţii între SUA şi Israel privind un al doilea atac aerian, menit să lovească instalaţii suplimentare de rachete şi să împiedice Iranul să obţină capacitatea de a construi o armă nucleară.

Israelienii doreau, de asemenea, să-l elimine pe Khamenei, un adversar geopolitic vechi şi vehement, care lansase în repetate rânduri rachete asupra Israelului şi susţinuse forţe proxy puternic înarmate care înconjoară statul. Acestea includeau gruparea militantă Hamas, care a lansat atacul surpriză din 7 octombrie 2023 din Gaza, şi Hezbollah, cu baza în Liban.

Israelienii au început să-şi planifice atacul asupra Iranului presupunând că vor acţiona singuri, a declarat ministrul Apărării Israel Katz pentru N12 News, pe 5 martie.

Dar, în timpul unei vizite din decembrie la reşedinţa lui Trump din Mar-a-Lago, Florida, Netanyahu i-a spus lui Trump că nu este pe deplin mulţumit de rezultatul operaţiunii comune din iunie, au spus două persoane familiarizate cu relaţia dintre cei doi lideri, sub protecţia anonimatului.

Trump a indicat că este deschis unei noi campanii de bombardamente, au adăugat acestea, dar a dorit şi să încerce o nouă rundă de negocieri diplomatice.

Două evenimente l-au împins pe Trump către un nou atac asupra Iranului, potrivit mai multor oficiali şi diplomaţi americani şi israelieni.

Operaţiunea americană din 3 ianuarie de capturare a preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas – care nu a dus la pierderi de vieţi omeneşti americane, eliminând totodată de la putere un adversar de lungă durată al SUA – a demonstrat că operaţiuni militare ambiţioase pot avea consecinţe limitate pentru forţele americane.

Mai târziu, în aceeaşi lună, proteste masive anti-guvernamentale au izbucnit în Iran, provocând un răspuns violent al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, soldat cu mii de morţi. Trump a promis că va sprijini protestatarii, dar nu a făcut imediat nimic vizibil în mod public.

În privat, însă, cooperarea s-a intensificat între Forţele de Apărare ale Israelului şi comandamentul american pentru Orientul Mijlociu, cunoscut sub numele de CENTCOM, planificarea militară comună având loc în cadrul unor întâlniri secrete, potrivit a doi oficiali israelieni.

La scurt timp după aceea, în timpul unei vizite în februarie a lui Netanyahu la Washington, liderul israelian l-a informat pe Trump despre programul tot mai extins de rachete balistice al Iranului, indicând situri specifice de îngrijorare. De asemenea, a subliniat pericolele acestui program, inclusiv riscul ca Iranul să dobândească în cele din urmă capacitatea de a lovi teritoriul american, au spus trei persoane familiarizate cu discuţiile private.

Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind întâlnirile din decembrie şi februarie dintre Trump şi Netanyahu.

ŞANSA LUI TRUMP DE A INTRA ÎN ISTORIE

Până la sfârşitul lunii februarie, mulţi oficiali americani şi diplomaţi regionali considerau foarte probabil că un atac american asupra Iranului să aibă loc, deşi detaliile rămâneau incerte, potrivit altor doi oficiali americani, unui oficial israelian şi altor două persoane familiarizate cu situaţia.

Trump a fost informat de oficiali ai Pentagonului şi ai serviciilor de informaţii despre avantajele potenţiale ale unui atac reuşit, inclusiv decimarea programului de rachete al Iranului, potrivit a două persoane familiarizate cu aceste informări.

Înainte de convorbirea telefonică dintre Netanyahu şi Trump, secretarul de stat Marco Rubio a declarat unui grup restrâns de lideri de top ai Congresului, pe 24 februarie, că Israelul ar urma probabil să atace Iranul, indiferent dacă SUA participă sau nu, iar Iranul ar riposta probabil împotriva unor ţinte americane, potrivit a trei persoane informate despre întâlnire.

În spatele avertismentului lui Rubio se afla evaluarea serviciilor de informaţii americane potrivit căreia că un astfel de atac ar provoca într-adevăr contraatacuri din partea Iranului asupra unor obiective diplomatice şi militare americane şi asupra aliaţilor SUA din Golf, au spus trei surse familiarizate cu rapoartele de informaţii.

Această predicţie s-a dovedit corectă. Loviturile au dus la contraatacuri iraniene asupra unor active militare americane, la moartea a peste 2.300 de civili iranieni şi a cel puţin 13 militari americani, la atacuri asupra aliaţilor SUA din Golf, la închiderea uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume şi la o creştere istorică a preţurilor petrolului, resimţită deja de consumatorii din Statele Unite şi dincolo de acestea.

Trump fusese, de asemenea, informat că există o şansă, chiar dacă redusă, ca eliminarea conducerii de vârf a Iranului să ducă la instalarea unui guvern la Teheran mai dispus să negocieze cu Washingtonul, au spus alte două persoane familiarizate cu informarea lui Rubio.

Posibilitatea schimbării regimului a fost unul dintre argumentele lui Netanyahu în convorbirea avută cu puţin timp înainte ca Trump să dea ordinul final de atac, au spus persoanele informate.

Această opinie nu era împărtăşită de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), care evaluase în săptămânile anterioare că Ali Khamenei ar fi fost probabil înlocuit de un lider dur din interior, dacă ar fi fost ucis.

Trump a făcut apel în mod repetat la o revoltă după moartea lui Khamenei. În timp ce războiul a intrat în a patra săptămână şi regiunea este cuprinsă de conflict, Gărzile Revoluţionare iraniene patrulează în continuare pe străzile ţării. Milioane de iranieni rămân adăpostiţi în locuinţele lor.

Fiul lui Khamenei, Mojtaba, considerat chiar mai dur antiamerican decât tatăl său, a fost numit noul lider suprem al Iranului.