Sistemul imunitar funcţionează ca un ceas – iată cum îl puteţi optimiza

Celulele imunitare nu funcţionează în mod constant. Ca şi muncitorii care lucrează în ture pe o linie de asamblare biologică, ele intră şi ies din funcţiune pe parcursul zilei – intensificându-şi activitatea în timpul dimineţii şi retrăgându-se noaptea, urmând un ritm intern care determină capacitatea organismului de a combate totul, de la gripă până la cancer.

Un număr tot mai mare de cercetători consideră că înţelegerea ritmurilor circadiene ar putea schimba medicina modernă.

Programul ascuns al organismului

Interesul pentru modul în care ritmurile circadiene modelează sistemul imunitar datează de mai bine de 50 de ani, când cercetătorii au observat pentru prima dată că nivelul celulelor albe din sânge – celule care ajută la combaterea infecţiilor – creşte şi scade pe parcursul zilei la persoanele sănătoase. Ei au observat, de asemenea, că animalele reacţionează diferit la toxine, în funcţie de momentul expunerii. Prin urmare, sistemul imunitar nu funcţionează constant, ci urmează un ritm zilnic.

„Practic, toate celulele noastre au ceasuri circadiene şi ritmuri zilnice. Abia începem să învăţăm şi să recunoaştem cum să susţinem aceste ritmuri pentru a promova sănătatea”, a declarat Karyn Esser, profesor şi preşedinte al Departamentului de Fiziologie şi Îmbătrânire de la Universitatea din Florida, pentru The Epoch Times.

Două părţi ale sistemului nervos – sistemul simpatic şi parasimpatic – colaborează pentru a controla mişcarea zilnică a celulelor imune. Noaptea, stimulii de calm încetinesc eliberarea celulelor imune din măduva osoasă. În timpul zilei, stimulii de activare devin mai puternici, încurajând celulele imune să circule în tot corpul. Acest mecanism de alternanţă creează un ritm zilnic în mişcarea celulelor imune.

Chiar şi atunci când celulele imune sunt eliminate din organism şi cultivate în laborator, ele continuă să urmeze cicluri de aproape 24 de ore. Aceste ceasuri interne controlează momentul în care celulele se mişcă, modul în care produc energie şi intensitatea cu care răspund la ameninţări.

Înţelegerea acestor ritmuri deschide calea către terapii imune şi vaccinuri mai bine sincronizate, care funcţionează în concordanţă cu ceasul natural al organismului, îmbunătăţind potenţial controlul infecţiilor şi conducând la rezultate şi mai bune în transplantul de organe.

În cazul artritei reumatoide, de exemplu, rigiditatea matinală este mai accentuată deoarece semnalele inflamatorii ating apogeul în primele ore ale dimineţii, iar răspunsurile imunitare împotriva cancerului sunt mai puternice dimineaţa şi la începutul după-amiezii, aliniindu-se cu faza cea mai activă a ciclului circadian al sistemului imunitar. Prin urmare, tratamentele ar putea fi programate în consecinţă. S-a demonstrat, de asemenea, că persoanele în vârstă vaccinate dimineaţa produc un răspuns anticorp mai puternic decât cele vaccinate mai târziu în cursul zilei.

Optimizarea ritmului circadian

Cum putem susţine sau optimiza ritmurile circadiene pentru a ne menţine imunitatea în echilibru?

Unul dintre cele mai puternice instrumente este somnul – un regulator cheie atât al ritmului circadian, cât şi al sănătăţii imunitare.

„Vorbesc despre 'igiena circadiană' – menţinerea unei rutine constante cu somn, exerciţii fizice şi mese la aceeaşi oră în fiecare zi, şapte zile pe săptămână – în cursurile mele pentru studenţi şi în comunitate”, a declarat Michelle Gumz, profesor asociat de medicină la Universitatea din Florida, pentru The Epoch Times.

Somnul regulat şi constant susţine răspunsurile imunitare eficiente, în timp ce privarea de somn poate creşte inflamaţia şi riscul de îmbolnăvire. Somnul profund din prima parte a nopţii joacă un rol esenţial în reducerea hormonilor de stres şi în susţinerea semnalelor imunitare care ajută organismul să combată infecţiile. Acest proces este strâns legat de ritmul circadian, care sincronizează eliberarea celulelor imunitare şi a semnalelor inflamatorii pentru a urma un ciclu zilnic de reparare şi apărare. Când somnul este perturbat, markerii inflamatori cresc, iar sistemul imunitar devine mai puţin eficient în menţinerea homeostaziei.

Consumul meselor la ore previzibile ajută organismul să organizeze activitatea imunitară. Activitatea fizică în timpul zilei întăreşte, de asemenea, semnalele zilnice, ajutând sistemul imunitar să rămână alert atunci când este cel mai necesar.

Ce urmează

Cercetătorii consideră că medicina circadiană poate îmbunătăţi rezultatele în ceea ce priveşte controlul infecţiilor, transplantul de organe şi gestionarea bolilor cronice. Monitorizarea markerilor circadiani poate ajuta chiar la prezicerea riscului de îmbolnăvire şi la evaluarea sănătăţii imunitare în viitor.

„Este important ca medicii să înţeleagă, într-o oarecare măsură, biologia circadiană şi faptul că mecanismul ceasului circadian modulează homeostazia celulelor, ţesuturilor şi sistemelor noastre în practic toate celulele din organism”, a afirmat Esser.

Ideea sincronizării tratamentelor medicamentoase — cronoterapia — este explorată în mai multe domenii ale medicinei. Statine, de exemplu, sunt adesea luate noaptea, când ficatul produce cel mai mult colesterol. Medicamentele pentru cancer sunt, de asemenea, sincronizate pentru a îmbunătăţi toleranţa pacientului şi a maximiza eficacitatea, a spus ea.

„Deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege diferenţele între vârste, sexe şi medii, alinierea rutinei noastre zilnice la ritmurile naturale ale sistemului imunitar oferă o modalitate simplă şi practică de a susţine imunitatea şi de a îmbunătăţi modul în care corpul nostru răspunde la infecţii, vaccinuri şi inflamaţii.”