"Petrolul rusesc va fi căutat" - Ce câştigă Moscova din războiul din Iran?

Moscova a fost, de decenii, principalul susţinător internaţional al Iranului, protejându-l de rezoluţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, în timp ce încerca să atenueze sancţiunile occidentale şi să vândă armament în valoare de miliarde de dolari Teheranului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a condamnat uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, sâmbătă, calificând-o drept o „încălcare cinică a tuturor normelor moralei umane şi a dreptului internaţional”.

Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a numit ironic pe liderul american Donald Trump „un mediator al păcii care şi-a arătat adevărata faţă”.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Adunării Federale a Rusiei, a comparat războiul cu ceea ce el susţine că au fost tentativele colectivului occidental de a destabiliza Rusia în anii ’90, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că negocierile SUA-Iran privind programul nuclear al Teheranului „au degenerat în agresiune directă”, scrie Al Jazeera.

Însă, pe măsură ce loviturile aeriene americane şi israeliene asupra Iranului au continuat pentru a patra zi marţi, Rusia părea pregătită să beneficieze mult mai mult de pe urma războiului decât să piardă.

Cel mai imediat câştig al Moscovei este creşterea veniturilor din petrol.

Preţul ţiţeiului Urals al Rusiei a scăzut la un nivel minim în februarie, la 40 USD pe baril, din cauza reducerilor substanţiale cauzate de sancţiunile occidentale legate de războiul din Ucraina.

Însă, pe măsură ce preţul ţiţeiului de referinţă internaţional Brent a sărit cu 13% până luni, atingând 82 USD pe baril, Urals se tranzacţiona la 57 USD.

„Petrolul rusesc va fi căutat”

Rusia, Iranul şi Venezuela sunt principalii producători mondiali de ţiţei greu, exportat către zeci de ţări pentru a fi procesat în rafinăriile lor.

Exporturile Venezuelei s-au oprit după ce forţele speciale americane l-au capturat pe preşedintele Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, iar Casa Albă a preluat controlul asupra comerţului petrolier de la Caracas.

Suspendarea exporturilor Iranului înseamnă că rafinăriile de petrol concepute pentru a procesa ţiţei greu vor trebui să se bazeze pe petrolul Urals din Rusia.

„Aceasta înseamnă că petrolul rusesc va fi căutat, pentru că reconstrucţia proceselor tehnologice ale rafinăriilor durează mult şi costă mult. Aceasta înseamnă că reducerile pentru petrolul rusesc se vor schimba”, a declarat Igor Tişkevici, analist politic cu sediul în capitala Ucrainei, Kiev.

Dacă preţurile petrolului vor creşte în continuare, Kremlinul ar putea propune creşterea ofertei în schimbul deciziei Washingtonului de a ridica parţial sancţiunile.

Creşterea producţiei ruseşti de petrol ar reduce preţul benzinei în SUA înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, a spus el.

Poate Rusia să fie mediator?

Un al doilea câştig, pe termen mai lung, ar putea fi încercarea Moscovei de a acţiona ca mediator în negocierile de pace dintre Teheran şi Washington.

„S-a încercat de mai multe ori în conflictele dintre SUA şi Iran. Nu a funcţionat întotdeauna, dar Rusia poate încerca”, a spus Tişkevici.

În martie 2025, Putin s-a oferit să medieze negocierile SUA-Iran privind programul nuclear al Teheranului şi, trei luni mai târziu, a repetat propunerea în timp ce loviturile americane şi israeliene vizau Iranul în timpul unui război de 12 zile.

Washingtonul i-a respins oferta de fiecare dată.

Conflictele cu Iranul l-au distras pe Trump de la încercarea de a ajunge la un acord mediat de SUA în războiul Rusia-Ucraina, care a intrat în al cincilea an pe 24 februarie.

Negocierile au stagnat, întrucât Moscova a continuat să ceară Ucrainei să părăsească partea controlată de Kiev a regiunii Doneţk, în sud-estul Ucrainei.

Washingtonul va continua să preseze ambele părţi să ajungă la un acord, transformând negocierile într-un „joc al celui care clipeşte primul”, a spus Tişkevici.

„Nimeni nu vrea să spună ‘nu’ primul, dar încearcă să creeze condiţii pentru ca adversarul să spună ‘nu’ cu voce tare şi să închidă uşa cu putere”, a explicat el.

Şi, pe măsură ce atenţia Washingtonului şi a altor puteri occidentale se concentrează asupra războiului din Iran, Rusia câştigă câteva săptămâni pentru a elabora o nouă agendă pentru Trump, a spus el.

Între timp, Ucraina ar putea avea un deficit de rachete furnizate de SUA pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, care pot doborî rachete balistice ruseşti, au avertizat analiştii.

Rachetele Patriot sunt redirecţionate către aliaţii Washingtonului din Orientul Mijlociu.

„Am simţit un deficit serios înainte de război şi există o probabilitate mare ca situaţia să se înrăutăţească şi mai mult”, a spus general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al şefului Statului Major General al armatei ucrainene, pentru Al Jazeera.

Rachetele Patriot „se produc în cantităţi foarte mici. Americanii au încercat să schimbe acest lucru, dar cu o cerere atât de mare, nu se poate face rapid”, a adăugat el.

Totuşi, Putin se confruntă cu o alegere dificilă între Washington şi Teheran, potrivit unui expert rus pe Iran.

„Moscova trebuie să aleagă, iar pentru Putin este o alegere foarte dificilă pentru că, pe de o parte, nu vrea să se certe cu Trump, dar, pe de altă parte, regimul de la Teheran este unul dintre puţinii parteneri străini serioşi ai Kremlinului pentru moment”, a spus Ruslan Suleymanov, cercetător asociat la New Eurasian Strategies Center, un think-tank anglo-american, pentru Al Jazeera.

„În plus, există cea mai grea alegere între Iran şi Israel”, a spus el.

Kremlinul a încercat să menţină un parteneriat pragmatic cu Israelul.

„Dacă vorbim despre câştiguri imediate, atunci, da, propaganda rusă poate prezenta acest episod cu uciderea lui Khamenei ca pe un exemplu de trădare occidentală, gen «De ce pot ei să facă asta şi noi nu?»”, a spus Suleymanov, referindu-se la uciderea lui Khamenei şi la încercările eşuate ale Moscovei de a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Oricum, această situaţie este o lovitură pentru imaginea lui Putin, care arată încă o dată că nu este capabil să-şi ajute cu adevărat partenerii, aliaţii”, a adăugat el.

Putin şi-a pierdut deja doi aliaţi-cheie. În noiembrie 2024, preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit la Moscova, iar răpirea lui Maduro în SUA a pus capăt alianţei Moscovei cu Venezuela.

Războiul din Iran a afectat şi mai mult autoritatea dreptului internaţional, potrivit unui expert londonez pe Asia Centrală.

„Principalul argument împotriva agresiunii ruseşti în Ucraina până acum a fost încălcarea grosolană a dreptului internaţional şi a suveranităţii Ucrainei”, a declarat Alisher Ilkhamov, şeful think-tank-ului Central Asia Due Diligence.

Kremlinul ar putea folosi, de asemenea, uciderea lui Khamenei pentru a-i convinge pe bărbaţii apţi de luptă din fosta republică sovietică Tadjikistan, o ţară cu legături culturale şi lingvistice strânse cu Iranul, să lupte în Ucraina împotriva unei presupuse „conspiraţii” occidentale împotriva comunităţii musulmane mai largi, a spus el.

Şi, dacă războiul se prelungeşte, declanşând un exod de refugiaţi iranieni spre Europa, partidele de extremă dreapta care adesea favorizează Moscova îşi vor creşte influenţa electorală, a menţionat Ilkhamov.