Orban: Recesiunea tehnică a fost provocată de habarnimsul economic al guvernelor Ciucă şi Ciolacu

"În primul an, Guvernul Ciucă a redus creşterea economică de la 5,7% în 2021 la 4,1 în 2022. Scăderea a continuat şi în 2023, când creşterea economică a coborât la 2%. Aici „meritele” au fost împărţite egal între Ciucă şi Ciolacu, care au condus guvernul fiecare câte 6 luni. În 2024, anul lui Ciolacu, creşterea economică a scăzut la 0,9%, deşi Ciolacu, în an electoral, a dat drumul la cheltuieli masive, provocând un deficit bugetar de 9,3%. Iar la finalul anului 2025, creşterea economică este evaluată la 0,6%

De ce a evoluat negativ economia noastră? Pentru ca guvernele Ciucă şi Ciolacu au aplicat şi în 2022 şi în 2023 creşteri de taxe, impozite şi contribuţii, au adoptat o serie de măsuri antiliberale şi au crescut din burtă pensiile, salariile în sectorul public, subvenţiile şi cheltuielile sociale. Aceste măsuri au alungat investitorii străini, au afectat negativ afacerile private, au provocat o reducere constantă a producţiei industriale, au redus ritmul de absorbţie al fondurilor europene, au crescut constant deficitul comercial şi deficitul de cont curent, au provocat inflaţie mare ( 13,8% în 2022, 10,4% în 2023)." explică Orban.

Fostul premier liberal reaminteşte că Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, ameninţată de o iminentă retrogradare din partea agenţiilor de rating, care ar fi provocat o reacţie în lanţ care ar fi putut duce la o prăbuşire economică.

"Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susţinut voinţa evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Şi momentul critic a fost depăşit.

Recesiune tehnică a existat şi în perioada în care a guvernat Ciolacu, dar a fost ascunsă bine de ochii marelui public. Recesiunea tehnică anunţată de INS nu trebuie să panicheze pe nimeni. Nu este rezultatul unei crize economice, ci consecinţa unui trend constant de descreştere din ultimii 4 ani şi unor măsuri de creştere a unor taxe şi impozite şi unei reduceri a apetenţei pentru consum a populaţiei, care are şi o cauzalitate de ordin psihologic.

România are potenţial de creştere economică. Investiţiile străine au început să crească. Rata absorbţiei fondurilor europene s-a îmbunătăţit semnificativ şi anul 2026 poate fi un vârf de absorbţie. Deficitul comercial este într-o tendinţă de scădere, avem o stabilitate a leului şi sunt semne clare de reducere a inflaţiei.

Dacă guvernul reuşeşte să adopte măsurile de restructurare administrativă şi de stimulare economică şi adoptă un buget realist, este posibil ca în anul 2026 să avem o creştere mai mare decât cea estimată astăzi." punctează Orban.