Consilierul lui Isărescu: Bugetul e construit pe baza accizelor majorate iar asta limitează posibilitatea reducerii lor fără impact

Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a afirmat luni, într-o intervenţie la Digi 24, că reducerea accizelor este posibilă, dar limitată.

„Nu avem spaţiu fiscal. Reducerea accizelor la carburanţi este o variantă posibilă pentru temperarea scumpirilor, dar poate fi aplicată doar limitat, în condiţiile în care România nu dispune de 'spaţiu fiscal' din cauza deficitului bugetar ridicat”, a declarat Eugen Rădulescu.

Declaraţiile consilierul, redate pe pagina sa de Facebook, vin în contextul în care, la Palatul Victoria, a avut loc luni dimineaţă o şedinţă de lucru în care au fost analizate mai multe scenarii pentru limitarea preţurilor la carburanţi, urmând ca acestea să fie discutate ulterior în coaliţie.

Rădulescu a explicat că scumpirile sunt determinate în principal de evoluţiile internaţionale, după ce preţul petrolului a depăşit 100 de dolari pe baril, şi că fenomenul nu poate fi evitat prin decizii interne.

„Este o situaţie fără precedent şi este inevitabil ca această situaţie să se repercuteze şi asupra consumatorilor. Asta se întâmplă nu numai la noi, se întâmplă pe plan mondial”, a declarat acesta, subliniind că ideea de a proteja complet populaţia de aceste creşteri este nerealistă.

În aceste condiţii, statul poate doar să atenueze impactul asupra consumatorilor, prin măsuri fiscale. Însă, a explicat el, că aceste măsuri sunt limitate de situaţia bugetară:

„Deficitul bugetar din anii anteriori a fost atât de mare, iar datoria este atât de mare, încât nu avem posibilitatea să adoptăm măsuri de urgenţă decât într-o măsură foarte limitată”.

Întrebat despre varianta reducerii accizelor, Rădulescu a spus că aceasta este posibilă, dar trebuie atent calibrată.

„Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în aşa fel încât să nu fie afectată linia roşie”, a declarat el, făcând referire la ţinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB. El a explicat că sprijinul acordat consumatorilor nu înseamnă bani suplimentari, ci redistribuirea resurselor existente: „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar într-altul. (...) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite”.

Totodată, el a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate, ceea ce limitează posibilitatea reducerii lor fără impact: „Nu putem să ne furăm căciula să spunem că e din celălalt buzunar”.

Consilierul BNR a atras atenţia că spaţiul limitat de intervenţie este consecinţa dezechilibrelor bugetare din anii anteriori. România plăteşte pentru deficitele din trecut.

„În 2024, un an fără probleme internaţionale, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. Să ştiţi că asta se plăteşte. Ziua aceea a venit”, a spus el.

În ceea ce priveşte impactul scumpirilor asupra economiei, Rădulescu a nuanţat ideea că acestea se transmit automat în lanţ.

„Să nu ne imaginăm că preţurile la raft se modifică din cauza că s-a modificat preţul motorinei cu 10-20 sau chiar 30%”, a declarat acesta, explicând că ponderea carburantului în preţul final al produselor este redusă.

În acelaşi timp, există şi evoluţii pozitive la nivel bugetar:

„Încasările din TVA au fost mai mari cu 20% decât în anul anterior”, a spus economistul, subliniind că bugetul se comportă mai bine decât în trecut, iar aceste evoluţii sunt deja reflectate în modul în care pieţele percep economia României.

„Dobânzile la care se împrumută România au coborât sub 6% pentru prima oară după multă vreme”, a menţionat consilierul guvernatorului Isărescu.

În ceea ce priveşte cursul valutar, Rădulescu a spus că situaţia este stabilă, iar România este tratată pozitiv de pieţe. De asemenea, o agenţie de rating japoneză a îmbunătăţit perspectiva ţării: „Am trecut de la outlook negativ la outlook stabil”, acest lucru înseamnă costuri mai mici de finanţare şi lipsa presiunilor pe curs.

În final, acesta a avertizat că stabilitatea economică şi politică este esenţială în perioada următoare. „Este nevoie de stabilitate”, apariţia unor noi crize ar putea duce rapid la deteriorarea situaţiei economice, a concluzionat consilierul BNR.