Ce dezvăluie execuţia bugetară pe primele două luni ale anului. Explicaţiile unui analist financiar
Analistul financiar Adrian Negrescu a opinat, după ce a consultat execuţia bugetară pe primele două luni, că perspectivele nu arată deloc rău, dimpotrivă.
"Execuţia bugetară anunţă un deficit nominal de 14,23 miliarde de lei, adică 0,70% din Produsul Intern Brut (PIB). Această evoluţie pozitivă vine pe fondul unor încasări mai mari din taxe şi a unei limitări stricte a cheltuielilor aparatului de stat. Pentru a înţelege exact dimensiunea acestei îmbunătăţiri, trebuie să ne uităm la cifrele din perioada similară a anului trecut", a comentat Adrian Negrescu.
Redăm analiza expertului:
În 2025, gaura din buget era dublă, ajungând la 30,24 miliarde de lei, adică un procent alarmant de 1,58% din PIB. Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni.
Această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare. De unde a adunat statul mai mulţi bani?
Veniturile au crescut cu 15,7%, la 103,73 miliarde de lei în primele două luni din 2026. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat îmbunătăţirea vizibilă a gradului de colectare la nivelul ANAF.
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), cea mai importantă sursă de venit a statului, a adus încasări nete de 23,75 miliarde de lei, cu peste 20% mai mult decât anul trecut. Însă, vestea cu adevărat bună pentru mediul privat este că statul nu doar a adunat bani, ci i-a şi dat înapoi mult mai rapid.
Restituirile de TVA către firme s-au majorat la 7,22 miliarde de lei, comparativ cu doar 6,08 miliarde în 2025. Această sumă reprezintă o infuzie vitală de lichiditate în economie, oferind companiilor capitalul necesar pentru a-şi susţine investiţiile şi a plăti salariile la timp.
Eliminarea facilităţilor fiscale de anul trecut a început să se resimtă şi ea din plin în buget. Încasările din impozitul pe venit şi salarii au crescut cu 22,3%, atingând 13,46 miliarde de lei. Angajaţii din sectoare precum construcţiile, agricultura, industria alimentară şi IT-ul plătesc acum impozite integrale, ceea ce a adus un plus de 8,7% doar pe segmentul veniturilor salariale. De asemenea, taxarea dividendelor distribuite masiv la finalul anului trecut a generat un plus uriaş de aproape 58%.
O altă gură de oxigen pentru MFP a venit direct de la Bruxelles. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde de lei, marcând o creştere fabuloasă de aproape 88% comparativ cu anul precedent. Singura dezamăgire la capitolul venituri a venit din zona accizelor pentru tutun, unde încasările au scăzut uşor, deşi consumul de carburanţi a generat un plus de aproape 14% la buget.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul pare să fi reuşit o frânare controlată. Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, scăzând în termeni nominali cu 1,6% faţă de 2025. Ca pondere în economia ţării, cheltuielile au coborât de la 6,3% la 5,8% din PIB.
Cea mai mare felie din tortul bugetar s-a dus pe asistenţa socială. Statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii şi ajutoare, o creştere modestă de sub 1% faţă de anul trecut. O parte din aceşti bani, mai exact 6,97 milioane de lei, au fost folosiţi direct pentru compensarea facturilor la energie şi gaze pentru populaţie.
O reducere extrem de importanţă s-a înregistrat la capitolul cheltuielilor de personal. Statul a plătit salarii în valoare de 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei mai puţin decât în primele două luni din 2025.
Această economie la buget s-a realizat prin tăierea unor sporuri controversate şi prin aplicarea măsurilor stricte de limitare a angajărilor şi a creşterilor salariale în sectorul public. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut şi ele cu 2,1%, statul cheltuind 14,43 miliarde de lei pentru funcţionarea curentă a instituţiilor.
Nici capitolul investiţii nu a fost ignorat, deşi accentul a fost pus masiv pe banii europeni. Statul a alocat 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, iar peste 76% din această sumă reprezintă facturi plătite pentru proiecte finanţate direct din fondurile europene şi prin PNRR.
În esenţă, execuţia bugetară arată nesperat de bine având în vedere problemele din economie.
Provocările sunt uriaşe – nu este exclus să asistăm la o contracţie economică semnificativă generată de efectele noului val de inflaţie (carburanţi, gaze etc.). În aceste condiţii, probabil vom avem una, dacă nu două rectificări bugetare.
Un lucru este însă extrem de important – faptul că Guvernul îşi limitează cheltuielile iar dacă acest trend se va menţine, pe fondul încasărilor mai mari ţinta de deficit bugetar de 6,2% are toate şansele să fie atinsă.
