Ceaţa cerebrală şi tulburări de concentrare. Cum să ridicăm vălul?

Scăderea atenţiei poate avea numeroase cauze, una dintre ele fiind cea numită ceaţă cerebrală. De ce trebuie înţeleasă ca un semnal de alarmă, ce poate ajuta şi când devine inevitabil consultul medical, este subiectul acestui articol.

Stau la birou, citesc aceeaşi propoziţie de trei ori — şi totuşi nu reuşesc să o memorez. Privirea mi se pierde, mintea pare înceţoşată, gândurile sunt cuprinse de ceaţă. Se vorbeşte acum despre „ceaţă cerebrală”, un termen care pare aproape inofensiv. În realitate, este un simptom care afectează milioane de oameni şi căruia, surprinzător, i se dă prea puţină importanţă.

În ultimii ani, fenomenul a atras mai mult atenţia. După infecţii – mai ales după Covid – şi, de asemenea, după noile injecţii cu ARN mesager, multe persoane raportează tulburări de concentrare persistente. Totuşi, ceaţa cerebrală nu este un cuvânt la modă. Poate fi detectat, este chinuitor şi adesea uşor de tratat.

Un semnal al corpului?

Ceaţa cerebrală nu înseamnă că creierul este „defect”, ci că funcţionează la viteză redusă. Spre deosebire de demenţă, capacităţile mentale nu sunt pierdute definitiv, ci doar blocate – şi aceasta este o veste bună. Cine identifică şi elimină aceste blocaje îşi poate recăpăta mintea limpede.

Cel mai adesea, medicamentele sunt de vină. În special substanţele cu efecte anticolinergice, cum ar fi somniferele şi antihistaminicele vechi, anumite tratamente pentru vezică sau antidepresivele triciclice încetinesc gândirea. Benzodiazepinele, opioidele sau hipnoticele de tip Z pot avea, de asemenea, un efect sedativ. Statinele şi betablocantele duc mai degrabă la o pierdere a elanului sau la oboseală — nu întotdeauna, dar este posibil.

Trebuie să se ia în considerare şi expunerea la metale grele, pesticide sau solvenţi, care pot perturba enzimele şi mitocondriile. Aluminiul, amalgamul dentar sau reziduurile de pesticide sunt menţionate – nu ca cauze standard, ci ca factori posibili care trebuie examinaţi de la caz la caz.

Foarte des, se constată şi deficienţe nutriţionale: lipsă de vitamina B12, magneziu, acizi graşi omega-3 sau fier. Fără aceste elemente, producţia de energie în celulele nervoase încetineşte. Şi apoi mai este şi tiroida, care poate părea „încă normală” în analize, dar care, în realitate, este deja prea slabă.

La acestea se adaugă hormonii. Femeile se întâlnesc în mod special cu această stare de confuzie la menopauză: scăderea nivelului de estrogen şi progesteron modifică echilibrul neurotransmiţătorilor din creier. La bărbaţi, scăderea nivelului de testosteron se face simţită: aceasta poate, de asemenea, încetini funcţionarea creierului.

În cele din urmă, trebuie să ne uităm şi la intestin. Un intestin iritat, inflamaţii silenţioase sau o floră intestinală slăbită eliberează mesageri inflamatori în sânge care afectează creierul. Infecţiile lasă, de asemenea, urme. Mulţi pacienţi se plâng de o ceaţă mentală timp de luni de zile după Covid. Se aud mărturii similare după noile injecţii cu ARN mesager.

Procesele inflamatorii, perturbările mitocondriale şi mici alterări vasculare par să acţioneze împreună în acest caz.

Modul de viaţă joacă, evident, un rol important. Lipsa somnului, expunerea constantă la ecrane, sedentarismul sau fluctuaţiile glicemiei cauzate de zahăr şi făină albă: toate acestea pot afecta şi mai mult claritatea mentală.

Ceaţa cerebrală: cum poate fi redusă

Primul factor este banal şi totuşi adesea neglijat: verificarea medicamentelor. O simplă privire asupra prospectului poate oferi deja răspunsuri. Şi discutarea atât cu farmacistul, cât şi cu medicul permite adesea să avansezi mai repede decât consultarea numai a unuia.

Există protocoale dovedite pentru a scăpa de ceaţa cerebrală: terapia enzimatică, tinctura de păpădie, propolisul şi quercetina fac parte din anumite proceduri de eliminare.

Nutrienţii din farmacie

Când deficienţele de micronutrienţi sunt cauza, trebuie să acţionăm la acest nivel. Vitamina B12 este cea mai fiabilă sub formă de picături sau injecţii, deoarece comprimatele sunt adesea prost absorbite. Primele îmbunătăţiri - mai multă energie, o minte mai limpede - sunt raportate după două-trei săptămâni, uneori chiar mai devreme.

Magneziul acţionează, în general, în câteva zile: somn mai relaxat, mai puţină agitaţie interioară. Pentru omega-3, este nevoie de puţin mai multă răbdare, deoarece acizii graşi trebuie să se integreze în membranele celulare: o diferenţă ar trebui să fie perceptibilă după patru până la şase săptămâni.

Coenzima Q10, de preferinţă sub forma sa activă ubiquinol, poate relansa metabolismul energetic în una până la două săptămâni. Suplimentele esenţiale NADH acţionează ca o scânteie: după infecţii sau în caz de oboseală cronică, se simte adesea o îmbunătăţire clară în câteva zile.

Nutrienţii din plante

Fitoterapia are, de asemenea, rolul său. Ginkgo biloba îmbunătăţeşte circulaţia sanguină cerebrală — cu condiţia să fie administrat în doze suficiente. Sunt relevante preparatele care conţin aproximativ 120-240 mg de extract pe zi.

Rhodiola, numită şi rădăcină de aur, creşte rezistenţa şi energia. Dozele de 200-400 mg de extract sunt obişnuite, efectele fiind adesea perceptibile după două-trei săptămâni. Ginsengul acţionează în mod similar, dar într-un mod mai stimulant; se administrează între 1 şi 2 g de pulbere de rădăcină sau 300-400 mg de extract.

Curcuma este eficientă numai sub o formă uşor asimilabilă, de exemplu asociată cu piperină sau sub formă de fitosom. Dozele de 500 până la 1000 mg pe zi pot reduce inflamaţia şi astfel pot ameliora starea creierului. În sfârşit, ciupercile medicinale: reishi şi cordyceps există sub formă de pulbere sau extract. În practică, 1 până la 3 g de pulbere sau 600 până la 1200 mg de extract pe zi şi-au dovedit eficacitatea.

Măsuri minore cu efect mare

Sunt esenţiale calitatea şi dozajul. Mulţi aleg capsule cu doză mică cumpărate din supermarketuri şi se miră că nu obţin rezultate.

În cantităţi eficiente şi cu o bună calitate de fabricaţie, aceste plante şi ciuperci au, dimpotrivă, efecte perceptibile — uneori în câteva săptămâni, alteori abia după două-trei luni.

La acestea se adaugă principiile de bază ale naturopatiei: mişcare, alimentaţie de calitate şi somn. O plimbare zilnică sau o scurtă sesiune de întărire musculară stimulează circulaţia şi oxigenează creierul.

Pe lângă aceste metode clasice, există instrumente noi, surprinzător de simple. Un exerciţiu durează doar 17 minute: aşezaţi-vă, închideţi ochii şi concentraţi-vă atenţia spre interior — asupra respiraţiei, asupra senzaţiilor corpului. Studiile au arătat că o singură sesiune îmbunătăţeşte atenţia, deoarece creierul produce mai puţine „erori”.

Al doilea truc este să foloseşti ochii. Lărgind în mod voluntar privirea pentru a include tavanul, podeaua şi părţile laterale în câmpul vizual, alte circuite nervoase se activează imediat. Corpul reduce stresul, mintea devine mai limpede. Această „viziune panoramică” poate fi utilizată în orice moment, la birou sau în deplasare.

Concluzie: ceaţa cerebrală se poate risipi

Ceaţa cerebrală nu este o tulburare imaginară, ci un semnal serios. Poate fi provocată de zahăr şi lipsa somnului, de o tiroidă hipofuncţională, de inflamaţii intestinale, sau după o infecţie sau o vaccinare. Esenţialul: nu suntem nevoiţi să suferim din cauza ei.

Dând atenţie factorilor adecvaţi, o îmbunătăţire perceptibilă apare adesea în scurt timp. Naturopatia oferă instrumente testate de mult timp, dar încă prea rar utilizate în practică.

Însă este esenţial să cunoaştem limitele: dacă ceaţa apare brusc, însoţită de tulburări de vorbire, paralizii, tulburări vizuale sau dureri de cap severe, dacă este însoţită de febră, rigiditate a gâtului sau dezorientare rapidă, trebuie să consultaţi imediat un medic.

În toate celelalte cazuri, este de reţinut un lucru: ceaţa mentală nu este o fatalitate, ci un semnal. Ceva nu funcţionează corect în organism. Cine ia în serios acest semnal are toate şansele să ridice vălul şi să câştige o viziune clară.

Sursa: Epoch Times Franţa