Alegeri indecise în Danemarca: Viitorul prim-ministrei Mette Frederiksen, sub semnul întrebării

Alegerile din Danemarca de marţi s-au încheiat cu un rezultat neconcludent care a lăsat incert viitorul prim-ministrei, după o campanie care s-a concentrat pe problemele cotidiene, mai degrabă decât pe modul în care aceasta a gestionat criza legată de ambiţiile preşedintelui american Donald Trump privind Groenlanda.

Rezultatele oficiale au arătat că social-democraţii de centru-stânga ai prim-ministrei Mette Frederiksen au pierdut teren comparativ cu alegerile din 2022, la fel ca şi cei doi parteneri ai săi din guvernul în exerciţiu.

Nici blocul de stânga, nici cel de dreapta nu a obţinut majoritatea în parlament, scrie CNN. Acest lucru l-a lăsat pe experimentatul ministru de Externe Lars Løkke Rasmussen, fost prim-ministru, în poziţia de arbitru al majorităţii.

Partidul său centrist, Moderates, cu 14 parlamentari în legislativul de 179 de locuri, se află în poziţia de a decide dacă Frederiksen poate obţine un al treilea mandat la conducerea acestei ţări membre a Uniunii Europene şi NATO.

Frederiksen a declarat că este pregătită să rămână în funcţia de prim-ministru.

„Lumea este tulbure. Există vânturi puternice în jurul nostru. Danemarca are nevoie de un guvern stabil, de un guvern competent. Suntem pregătiţi să preluăm conducerea”, a spus ea.

Arbitrul majorităţii vrea ca rivalii „să vină să joace cu noi”

Løkke Rasmussen a făcut apel la rivalii din stânga şi din dreapta să renunţe la unele dintre poziţiile adoptate în campanie şi „să vină să joace cu noi”.

Danemarca „este o ţară mică de 6 milioane de oameni într-o lume de 8 miliarde, care este în schimbare — şi există război în Iran şi există război în Ucraina”, a spus el, adăugând că „suntem un singur trib. Trebuie să fim uniţi. Nu trebuie să fim divizaţi”.

Trump şi Groenlanda planează asupra alegerilor din Danemarca, dar alegătorii sunt concentraţi pe alte probleme.

Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, principala provocare de centru-dreapta al lui Frederiksen, a precizat clar că el şi Partidul Liberal nu intenţionează să intre din nou la guvernare alături de social-democraţii acesteia.

Social-democraţii au rămas cel mai mare partid, la o distanţă considerabilă, dar cu 21,9% din voturi — mult sub cele 27,5% obţinute la alegerile din 2022.

Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, este cunoscută pentru sprijinul puternic acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva invaziei ruse şi pentru o abordare restrictivă în privinţa migraţiei — continuând ceea ce a devenit o tradiţie în politica daneză.

Frederiksen a convocat alegeri anticipate

Frederiksen a convocat alegerile în februarie, cu câteva luni înainte de termen. Aparent, ea speră că imaginea sa fermă în confruntarea privind încercarea lui Trump de a obţine controlul asupra Groenlandei, mobilizând aliaţii europeni în sprijinul Danemarcei, o va ajuta în faţa alegătorilor.

Sprijinul său scăzuse anterior pe fondul creşterii costului vieţii, un subiect care, alături de pensii şi de o posibilă taxă pe avere, a fost central în campanie.

Nu se aştepta ca vreun partid să obţină o majoritate. Sistemul de reprezentare proporţională din Danemarca produce, de obicei, guverne de coaliţie, formate tradiţional din mai multe partide fie din „blocul roşu” de stânga, fie din „blocul albastru” de dreapta, după săptămâni de negocieri.

Deputatul social-democrat Morten Klessen a declarat că guvernul în exerciţiu a avut o performanţă bună, dar că „au existat multe probleme în Europa şi cred că guvernul nostru s-a concentrat mult pe Ucraina şi cred că am pierdut puţin din voturile interne din această cauză.” El a susţinut că „avem nevoie de Mette Frederiksen în Europa pentru solidaritate.”

Frederiksen însăşi a spus că spera la un rezultat mai bun, dar că este normal ca un partid care urmăreşte un al treilea mandat să piardă teren. Ea a comparat rezultatul de marţi cu cele 25,9% din voturi obţinute în 2019, când a devenit prim-ministru.

„Am fost la conducerea acestei ţări minunate timp de aproape şapte ani”, a spus ea. „Am trecut prin pandemie; a trebuit să gestionăm războiul. Am fost ameninţaţi de preşedintele american şi, în aceşti aproape şapte ani, am înregistrat o scădere de patru procente.”

Groenlanda nu a fost un subiect major în campanie

Groenlanda, care a ocupat o mare parte din energia guvernului în ultimele luni, nu a fost o temă importantă în campanie deoarece există un consens larg privind statutul său în cadrul regatului.

Frederiksen a avertizat în ianuarie că o preluare americană a Groenlandei ar echivala cu sfârşitul NATO. Dar criza s-a atenuat, cel puţin pentru moment.

După ce Trump a renunţat la ameninţările de a impune tarife Danemarcei şi altor ţări europene care s-au opus preluării insulei arctice, SUA, Danemarca şi Groenlanda au început discuţii tehnice privind un acord de securitate în Arctica.

Parlamentul unicameral al Danemarcei, Folketing, este ales pentru un mandat de patru ani. Deputaţii din Danemarca ocupă 175 de locuri, iar câte două revin reprezentanţilor din Groenlanda, slab populată, şi din cealaltă regiune semiautonomă a regatului, Insulele Feroe.

Peste 4,3 milioane de persoane au avut drept de vot.