Violeta Alexandru: Mesajele de la vârful Guvernului că situaţia a ajuns gravă nu sunt explicate adecvat. Nu s-a înţeles de ce se fac aceste sacrificii

Deputata USR Violeta Alexandru a atras atenţia, luni, pe pagina de Facebook, că recentele date de la Institutul Naţional de Statistică privind starea economiei reprezintă un instrument de lucru pentru orice guvern responsabil şi pentru orice politician care nu se ocupă cu populismul.

„Reacţia nu trebuie să fie iresponsabilă, bazată pe calcule de câştig politic. Trebuie lărgit cercul celor cu care te consulţi/iei decizii şi proiectate direcţiile ca să le înţeleagă românii”, a subliniat fosta ministră a Muncii.

Reprezentanta USR a arătat că, în condiţiile în care a scăzut puterea de cumpărare, oamenii ţin de bani pentru că nu mai au valoare iar asta se vede cu ochiul liber în coşurile oamenilor care ies din hypermarket.

„Au crescut şi cresc în continuare preţurile la toate. Recent şi dările la stat, din păcate fără să se fi schimbat calitatea serviciilor publice. Scăderea consumului ar trebui să scadă inflaţia, să modifice gândirea comercianţilor şi a producătorilor”, a adăugat Violeta Alexandru.

Fosta ministră a specificat, de asemenea, că în condiţiile în care:

- se ciupeşte puţin cheltuiala publică, chipurile aceasta mai scade. Macro, rămân cheltuieli mari care, în cazul unei coaliţii atât de generoasă, dacă s-ar putea lua deciziile mari, s-ar schimba dintr-o dată soarta cheltuielilor publice: reforma administrativ teritorială. Pentru mine este evident că nu vor partidele-sistem (o bună parte de la vârf) pentru că activul lor de partid este aproape tot la stat. Altminteri, fără mari dezbateri, ar exista astăzi posibilitatea să începi aşa ceva - fondurile de echilibrare care se trimit de la centru s-ar putea opri pentru UAT-urile care nu colectează şi n-au bani nici de salarii. Prima consecinţă ar trebui să fie oprirea salariilor politicienilor din local câtă vreme nu au venituri (ce decid în şedinţele de CL? Pe bani altora?).

- sunt mângâiate pe creştet întreprinderile publice tăindu-le şefilor o picătură din indemnizaţie când discuţia serioasă este despre care dintre aceste companii mai are viitor competitiv şi care nu. Asemenea cheltuieli mari când nu avem venituri suficiente, pun presiune pe buget, ne afectează la costul împrumurilor luate. S-a plecat greşit în acesta reformă, s-a sărit etapa de început. Şi aici e o mare rezistenţă.

- structura afacerilor din România este încă mult prea mult conectată la resurse/decizii în mâna statului. Când statul opreşte banii, se simte pentru ca statul a ajuns cel mai important client/finanţator. Astăzi, nu înfloresc afacerile care nu depind de stat, acesta este adevărul, nu e o poftă de investiţii, cine are bani de investit - aşteaptă, cine simte că intră pe pierderi mari (din diferite motive), închide.

- mesajele de la vârful Guvernului că situaţia a ajuns gravă (şi aşa e, important e să arăţi cum o îndrepţi şi să explici că se poate face pasul spre creştere) nu sunt explicate adecvat. Am ferma convingere că nu s-a înţeles de ce se fac aceste sacrificii, ce înseamnă că ori nu ne mai împrumută nimeni (iar fără, nu ne putem mişca) ori ne împrumută la nişte dobânzi care ne copleşeau.

În condiţiile de mai sus, deputata atrage atenţia că populaţia nu înţelege de ce toate acestea, ce urmează.

„Eu chiar observ o stare de nelinişte în populaţia activă care se traduce în lipsă de randament, a scăzut vârsta celor îngrijoraţi de la 60 la 50. Inclusiv pe fondul AI despre care nu se vorbeşte deloc în România”, a adăugat Violeta Alexandru.

Care erau cifrele care puteau apărea?

„Acestor cifre trimestriale, INS le-a pus acum o etichetă: recesiune tehnică. Acum un an, INS nu a pus o etichetă, gen economie disfuncţională până nu ne mai împrumută nimeni pentru că se vedea că urma să ajungem în zid. Dacă INS ar fi ieşit cu eticheta: prosperitate/minune tehnică, am fi crezut că suntem înapoi în comunism/regim manipulator. Am fi fost minţiţi. Să nu ne ferim de cifre! Nicio ţară care îşi vrea binele nu trebuie să se sperie de cifre, nu trebuie să le ascundă publicului”, a spus deputata.

Fosta ministră a subliniat că important e ce facem mai departe: „Şi, totuşi, până când? Şi ce urmează?”

„De când sunt implicată, din Parlament, în procesul de aderare la OCDE, m-am antrenat şi mai mult să mă uit la cifre, inclusiv peste datele din diverse ţări, disponibile la OCDE. Organizaţia este recunoscută pentru multitudinea de studii cu tot felul de statistici utile oricărui om care vrea să facă management aşa cum trebuie.

Nu sunt ruptă de realitate, sunt un politician care ţine legătura cu oamenii. Îmi dau exact seama care este starea lor şi mai şi ştiu câte ceva despre ce trebuie făcut pentru ca lucrurile să meargă în România. De aceea am ales să rămân în zona publică şi să încerc să contribui, cum pot, la un mod responsabil şi corect de a conduce această ţară. Rămân o optimistă!”, a scris deputata USR pe Facebook.