Rusia îl acuză pe fondatorul Telegram de sprijinirea terorismului în legătură cu atacul de la Crocus şi uciderea unor militari

Autorităţile ruse au deschis o anchetă penală împotriva fondatorului Telegram, Pavel Durov, pentru „sprijinirea activităţii teroriste”, susţinând că aplicaţia de mesagerie a facilitat atacul din 2024 de la Crocus City Hall şi uciderea unor oficiali militari, inclusiv a general-locotenentului Igor Kirillov.
FSB susţine că peste 153.000 de infracţiuni au fost comise prin intermediul Telegram din 2022.
Mass-media de stat din Rusia a relatat marţi că Pavel Durov, cofondatorul Telegram, este vizat de o anchetă penală pentru presupusa sprijinire a activităţilor teroriste, pe baza materialelor Serviciului Federal de Securitate, scrie YeniŞafak.
Rossiyskaya Gazeta şi Komsomolskaya Pravda au publicat articole citând date ale FSB potrivit cărora, din 2022, peste 153.000 de infracţiuni înregistrate au fost comise folosind aplicaţia de mesagerie, inclusiv 33.000 de natură sabotaj-teroristă şi extremistă.
Acuzaţii privind atacuri teroriste şi asasinate
Relatările susţin în mod specific că atacul terorist din martie 2024 de la Crocus City Hall din regiunea Moscova a fost coordonat prin Telegram.
Autorităţile afirmă, de asemenea, că aplicaţia a fost utilizată pentru a colecta informaţii care au dus la uciderea unor figuri pro-război, Daria Dughina, Maxim Fomin, şi a nouă oficiali militari de rang înalt, inclusiv general-locotenentul Igor Kirillov, care a fost ucis într-un atentat cu bombă în decembrie 2024, la Moscova.
FSB susţine că a prevenit 475 de atacuri teroriste pregătite prin Telegram, inclusiv 61 de atacuri armate planificate în şcoli de către adolescenţi.
Acuzaţiile FSB
Ancheta se încadrează la partea 1.1 a articolului 205.1 din Codul penal al Federaţiei Ruse — „asistenţă la activitate teroristă” — care prevede pedepse potenţiale de la opt ani la închisoare pe viaţă.
Autorităţile ruse îl acuză pe Durov că a refuzat să furnizeze cheile de criptare sau să elimine conţinut ilegal, în pofida a peste 150.000 de solicitări din partea autorităţii de reglementare a mass-media, Roskomnadzor.
FSB susţine că ţările NATO şi Ucraina folosesc Telegram ca instrument de „război hibrid” împotriva Rusiei, numindu-l „principalul instrument al serviciilor de informaţii ale ţărilor NATO şi al «regimului de la Kiev»”.
Răspunsul lui Durov şi intensificarea represiunii
Durov, care deţine cetăţenia franceză şi a Emiratelor Arabe Unite şi locuieşte în Dubai, nu a comentat ancheta. Totuşi, la începutul acestei luni, el a reacţionat la restricţiile impuse de Rusia afirmând: „Rusia restricţionează accesul la Telegram în încercarea de a-şi forţa cetăţenii să treacă la o aplicaţie controlată de stat, construită pentru supraveghere şi cenzură politică”.
Rusia a început să limiteze funcţionalităţile Telegram în vara anului 2025, Roskomnadzor intensificând „degradarea traficului” la 55% în februarie 2026.
Represiunea urmează arestării lui Durov în 2024 în Franţa, unde s-a confruntat cu acuzaţii legate de presupusa complicitate a Telegram în criminalitatea organizată, înainte de a i se permite să plece în primăvara anului 2025.