Posibilă descoperire istorică la Maastricht: ar fi fost găsit scheletul muşchetarului D’Artagnan
alte articole
O descoperire arheologică de excepţie a stârnit în ultimele zile interesul publicului şi al istoricilor din Olanda şi din Franţa. Un schelet descoperit sub vechiul altar al unei biserici din Maastricht ar putea aparţine faimosului muşchetar francez D’Artagnan, personaj istoric real ce a inspirat mai târziu operele lui Alexandre Dumas.
Un mister vechi de peste trei secole
Potrivit publicaţiei locale Nieuws, rămăşiţele umane au fost găsite în biserica Sfinţilor Petru şi Pavel din cartierul Wolder, la doar câţiva kilometri de centrul oraşului Maastricht. Cercetătorii presupun că edificiul actual ar fi a doua sau chiar a treia construcţie ridicată pe acelaşi loc, ale cărui origini s-ar putea întinde până în secolele XIII sau chiar XI.
Descoperirea a avut loc din întâmplare, după ce o porţiune a podelei bisericii s-a prăbuşit în februarie. Lucrările ulterioare de restaurare au scos la iveală scheletul, aflat chiar în faţa altarului actual – un loc rezervat, conform tradiţiei medievale, persoanelor de rang înalt sau eroilor.
Legătura cu asediul din 1673
Charles de Batz-Castelmore, cunoscut sub numele de D’Artagnan, a murit la 25 iunie 1673 în timpul asediului de la Maastricht, luptând sub steagul regelui Ludovic al XIV-lea. Tradiţia afirmă că a fost lovit mortal de un glonţ de muschetă în gât, aproape de poarta Tongersepoort. Conform condiţiilor de pe câmpul de luptă – temperaturi ridicate şi confruntări îndelungate – trupul său nu ar fi putut fi transportat la Paris, motiv pentru care ar fi fost înmormântat în apropiere, pe teren sfinţit.
Faptul că armata franceză se afla cantonată în cartierul Wolder, în imediata vecinătate a actualei biserici, susţine ipoteza că edificiul ar fi fost ales ca loc de înmormântare pentru ofiţerul legendar.
Indicii promiţătoare şi analiza ADN
Printre detaliile semnificative se numără o monedă franceză găsită alături de schelet – un element interpretat de diaconul Jos Valke drept un indiciu al originii şi rangului defunctului. De asemenea, în zona coastei au fost identificate fragmente ce par a proveni de la o bilă de muschetă, fapt care corespunde relatărilor istorice despre rana fatală a lui D’Artagnan.
Pe 13 martie, cercetătorii au prelevat probe ADN dintr-un dinte al scheletului, considerate cele mai fiabile pentru analize genetice. Materialul este studiat într-un laborator specializat din München, care îl compară cu ADN-ul unui descendent direct al familiei, Bertrand de Batz de Castelmore, stabilit în apropiere de Avignon.
Arheologul olandez Wim Dijkman, care studiază subiectul de aproape trei decenii, s-a declarat prudent, dar optimist:
„Sunt un om de ştiinţă, aşa că prefer să rămân rezervat. Totuşi, dacă rezultatele confirmă identitatea, ar fi punctul culminant al carierei mele. Nu s-a găsit până acum niciun element care să contrazică ipoteza că rămăşiţele îi aparţin lui D’Artagnan.”
Reacţii la nivel local şi aşteptări
Scheletul şi obiectele asociate au fost transferate la un institut arheologic din Deventer pentru conservare şi cercetare suplimentară. Parohia a instalat chiar şi un sistem de alarmă pentru a preveni eventuale acte de profanare.
Primarul oraşului Maastricht, Wim Hillenaar, a comentat descoperirea cu echilibru:
„Dacă analiza ADN va confirma ipoteza, va fi un moment extraordinar dintr-un capitol esenţial al istoriei Maastrichtului. Totuşi, trebuie să lăsăm ştiinţa să-şi urmeze cursul, cu toată rigoarea necesară.”
Autorităţile şi cercetătorii implicaţi aşteaptă acum rezultatele testelor genetice, care ar putea fi comunicate în lunile următoare. Dacă ipoteza se confirmă, lumea istorică ar putea închide, după mai bine de 350 de ani, unul dintre cele mai persistente mistere ale Franţei şi Olandei: locul de odihnă al legendarului muşchetar D’Artagnan.
