"Perspectivele sunt sumbre" - România are 5 milioane de pensionari şi 7,7 milioane de salariaţi. Pensiile speciale, piatră de moară
Decizia CCR privind constituţionalitatea reformei pensiilor speciale e mai mult decât o decizie tehnică, e un pas înainte în reformele absolut necesare de care are nevoie statul român şi care sperăm să continue şi cu celelalte categorii de "speciali", a atras atenţia analistul economic Adrian Negrescu.
"Subiectul pensiilor de serviciu – cunoscute de majoritatea populaţiei drept 'pensii speciale' – a depăşit graniţele unei simple dezbateri fiscale, transformându-se într-o criză de echitate socială şi sustenabilitate economică. Cifrele oficiale expun o realitate dură: un sistem paralel de pensionare, profund disproporţionat faţă de realitatea economică a cetăţeanului de rând, care riscă să blocheze accesul României la miliarde de euro din PNRR. Statistica oficială plasează magistraţii (judecători şi procurori) în vârful piramidei beneficiarilor. Cu o pensie medie lunară de aproximativ 25.447 lei, un fost magistrat încasează de 9 ori mai mult decât un pensionar din sistemul public de asigurări sociale (unde media este de doar 2.800 lei). Mai mult, vârfurile acestui sistem depăşesc praguri halucinante de 70.000 lei pe lună", a declarat Adrian Negrescu.
Analistul a explicat că problema fundamentală, intens criticată în spaţiul public, nu este cuantumul în sine, ci sursele de finanţare, în condiţiile în care marea majoritate a acestor sume nu are acoperire în contribuţiile plătite de beneficiari pe parcursul carierei.
"În esenţă, doar 13-15% dintr-o pensie medie de magistrat este acoperită de contribuţia proprie, restul fiind un privilegiu suportat de bugetul de stat. La nivel macroeconomic, pensiile speciale reprezintă o gaură neagră în creştere accelerată. Dacă în 2021 statul cheltuia 1 miliard de lei pentru cei aproximativ 5.800 de foşti magistraţi, în 2025 şi 2026 costul a urcat la 1,7 miliarde de lei. Explicaţia? Indexările succesive şi un val de pensionări timpurii (mulţi magistraţi retrăgându-se la doar 48-50 de ani, în plină capacitate de muncă). Dacă lărgim cadrul la toate pensiile de serviciu civile (aprox. 11.500 de beneficiari, incluzând Curtea de Conturi, piloţi, parlamentari, grefieri), efortul bugetar total estimat atinge 11 miliarde de lei anual, din care un procent copleşitor de 75,7% este virat strict din bugetul de stat (nu din bugetul asigurărilor sociale)", a precizat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului, contextul demografic face această situaţie şi mai critică.
"România are astăzi 5 milioane de pensionari şi 7,7 milioane de salariaţi activi. Plata pensiilor consumă 8,5% din PIB (din care 1,2% se duc doar pe pensii speciale), în timp ce contribuţiile angajaţilor aduc doar 6% din PIB. Astfel, sistemul generează un deficit uriaş de 2,5% (aproximativ 35 de miliarde de lei), iar perspectivele sunt sumbre: ponderea persoanelor de peste 65 de ani va creşte de la 33% la 55% până în 2050. Reforma pensiilor speciale nu este doar o măsură contabilă necesară pentru acoperirea găurilor din buget. Este, în primul rând, o chestiune de moralitate publică şi o condiţionalitate absolută a PNRR-ului", a conchis Adrian Negrescu.
