Oamenii de ştiinţă au clonat un şoarece, apoi au clonat clona, şi tot aşa. Rezultatele au fost îngrozitoare
Iată povestea de avertizare de care nu ştiai că ai nevoie: clonarea aceluiaşi şoarece la nesfârşit va produce abateri îngrozitoare de la biologia mamiferelor.
O echipă de cercetători din Japonia a descoperit acest lucru pe propria piele. Într-un experiment uimitor care a durat două decenii, au clonat o femelă de şoarece, apoi au clonat clonele acesteia, 58 de generaţii succesive. Dar după peste 1.200 de clone, experimentul s-a oprit, deoarece în acea ultimă generaţie şoarecii mureau imediat după naştere, în ciuda faptului că nu prezentau anomalii fizice vizibile, relatează Futurism.
Rezultatele, publicate într-un nou studiu în revista Nature Communications, sugerează că există o limită clară în duplicarea mamiferelor. Iar pentru oamenii de ştiinţă care sperau la o clonare „infinită”, acest lucru a fost o mare dezamăgire.
„Credeam că putem crea un număr infinit de clone. De aceea aceste rezultate sunt atât de dezamăgitoare”, a declarat, pentru Reuters, autorul principal al studiului, Teruhiko Wakayama, de la Universitatea din Yamanashi.
„În acest moment, nu avem idei despre cum să depăşim această limitare. Cred că trebuie să dezvoltăm o metodă nouă care să îmbunătăţească fundamental tehnologia transferului nuclear”, a adăugat el, referindu-se la principala tehnică de clonare a animalelor.
La început, nu părea să existe prea multe dezavantaje ale „reclonării”, aşa cum este cunoscută practica.
Între 2005 şi 2013, cercetătorii au reclonat şoarecii timp de 25 de generaţii şi au constatat că aceştia erau în mare parte sănătoşi. La acel moment, Wakayama a spus că au concluzionat că reclonarea ar putea continua probabil „la nesfârşit”.
Pe măsură ce experimentul a continuat, însă, clonele au început să dea semne că ar avea probleme. Începând cu a 27-a generaţie, acestea au devenit mai puţin fertile, dând naştere la cuiburi mai mici, şi aveau, de asemenea, placente mai mari. În acelaşi timp, din ce în ce mai multe dintre ele continuau să moară. Până la generaţia a 57-a, mai puţin de 1% dintre clone supravieţuiau. Până la generaţia a 58-a, toţi şoarecii reclonaţi au murit în ziua de după naştere, cauza exactă a morţii fiind necunoscută.
Clonele perfecte se pare că nu sunt chiar perfecte. Secvenţierea ADN-ului lor de-a lungul generaţiilor a arătat că acumulau mici mutaţii în timp, care se amplificau în unele mai mari, chiar dacă la suprafaţă clonele păreau identice. În unele cazuri, clonele au pierdut chiar o copie întreagă a cromozomului X.
„Se credea odată că clonele sunt identice cu originalul, dar acest studiu a arătat clar că mutaţiile apar într-un ritm de trei ori mai mare decât la descendenţii născuţi prin reproducere naturală”, a spus Wakayama.
Ce ne spune clonarea repetată fără milă a aceluiaşi şoarece despre biologia noastră? Multe organisme, precum anumite plante şi bacterii, se reproduc practic prin clonare. Dar noi, mamiferele, care ne reproducem sexual, aparent nu putem face acest lucru fără a plăti un preţ. Se pare că avem nevoie de un aport de diversitate genetică pentru a împiedica prăbuşirea întregii linii genetice.
„În clonare, toate genele sunt transmise generaţiei următoare, ceea ce înseamnă că toate genele defecte sunt, de asemenea, transmise”, a spus Wakayama.
„Pentru că toate aceste mutaţii continuă să se acumuleze, mamiferele nu îşi pot menţine specia prin clonare”, a adăugat el.
Această limită aparentă a reclonării ar putea afecta o serie de ambiţii care par desprinse din science-fiction, dar care deja prind contur. Animalele de fermă sunt clonate pentru a produce turme „perfecte”, de exemplu vaci care produc mai mult lapte. Există chiar o întreagă industrie dedicată clonării animalelor de companie, în care celebrităţile plătesc sume uriaşe pentru a-şi clona animalele moarte.
Rezultatele nu sunt încurajatoare nici pentru o serie de iniţiative de „de-extincţie”, care speră să readucă la viaţă specii dispărute de mult, parţial prin clonare, sau să salveze specii pe cale de dispariţie prin aceeaşi intervenţie.
