Modificarea Legilor Justiţiei. Secţia de procurori a CSM transmite propuneri către Parlament şi Ministerul Justiţiei
Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, miercuri, propunerile formulate de procurori către Ministerul Justiţiei şi către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României, privind modificări legislative în sensul celor propuse. De asemenea, materialul a fost transmis şi Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei.
Cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de justiţie (legile justiţiei) Secţia pentru procurori a subliniat că este necesară o intervenţie legislativă promptă, deoarece trebuie corectate modificările legislative operate în perioada cuprinsă între anul 2018 şi anul 2022 care au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi.
Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorilor şefi DNA/DIICOT, a adjuncţilor acestora, precum şi a procurorilor şefi secţie din cadrul acestor unităţi
Potrivit sursei citate, este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general şi pentru procurorii-şefi ai direcţiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare şi o independenţă sporită faţă de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ar trebui totodată să fie înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general şi ale procurorilor şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcţiilor de conducere să fie influenţaţi ori percepuţi ca influenţaţi de dorinţa de a fi reconfirmaţi. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepţia că titularii gestionează deciziile în funcţie de cine îi poate menţine în funcţie.
Practica europeană şi standardele Comisiei de la Veneţia indică faptul că mandatele mai lungi, fără posibilitatea reînnoirii, reprezintă un instrument esenţial pentru protejarea procurorilor de rang înalt de influenţe politice şi pentru consolidarea independenţei Ministerului Public.
Secţia pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare şi durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăşi durata mandatelor factorilor politici implicaţi în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Preşedintelui României).
Necesitatea modificării competenţei în ceea ce priveşte investigarea infracţiunilor de corupţie comise de magistraţi
În marea majoritate a unităţilor de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a investiga infracţiuni de corupţie comise de magistraţi.
Corupţia în rândul magistraţilor şi la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare şi de o bază logistică sustenabilă.
Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenţei în 2018, în special lipsa unei garanţii de independenţă, se impune modificarea legislaţiei prin revenirea acesteia în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Secţia pentru procurori apreciază că investigarea infracţiunilor comise de magistraţi trebuie să revină la competenţa după materie, respectiv să fie realizată de parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de natura infracţiunii săvârşite.
Materialul integral cu propunerile Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi citit aici.
