Rejudecarea dosarului lui Dan Voiculescu. Camelia Bogdan o acuză de ilegalităţi pe Lia Savonea

În condiţiile în care la Tribunalul Bucureşti va avea loc joi primul termen al procesului în care Dan Voiculescu cere revizuirea condamnării sale la 10 ani de închisoare în dosarul ICA şi contestă obligaţia de plată a prejudiciului de 60 milioane de euro, fosta judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat şi a dispus şi recuperarea prejudiciului, transmite, într-o opinie pentru Epoch Times, că la baza demersului acestuia stau o serie de ilegalităţi.

Totodată, fosta judecătoare, care – reamintim – după condamnarea lui Voiculescu a fost exclusă din magistratură, anunţă că a formulat o cerere de intervenţie in procesul de revizuire aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, pe motiv ca în acesta se dezbate vinovăţia ei penală în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare a ei, fără a fi citată. Mai exact, Camelia Bogdan face referire la faptul că anterior acestui proces (în 2025), controversata şefă a ICCJ, Lia Savonea, a decis ca fosta judecătoare Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe mogul, lucru care, evident, îl ajută pe acesta in procesul de revizuire.

Or, potrivit Cameliei Bogdan decizia Liei Savonea din 2025 este nelegală, pentru că a fost emisă cu încălcarea tuturor garanţiilor procesuale, ei atribuindu-i-se răspunderea penală în mod selectiv, în timp ce colegul său de complet, Mihai Alexandru Mihalcea, a fost exonerat. Asta deşi Mihalcea fusese găsit incompatibil de către ÎCCJ în mai 2025, având un interes procesual personal în cauză. El a fost parte acuzată de către "proxi-urile" (societăţile) lui Dan Voiculescu, dar nu a fost citat de către Lia Savonea. În schimb, Mihalcea a respins cererea de recuzare a Liei Savonea formulată de Camelia Bogdan, deşi Mihalcea însuşi era parte în cauză.

De asemenea, ea acuză şi că Dan Voiculescu solicită comiterea unei serii de ilegalităţi în procedura de revizuire, precum folosirea abuzivă a unei „constatări” fără valoare de hotărâre penală definitivă, respectiv cea a Liei Savonea, care a găsit-o pe Camelia Bogdan vinovată de abuz în serviciu, încercarea de anulare a unor confiscări validate de CEDO, utilizarea abuzivă a procedurii de revizuire pentru obţinerea unor efecte patrimoniale etc.

Redăm integral opinia Cameliei Bogdan:

"G4Media relatează că Dan Voiculescu solicită rejudecarea dosarului ICA, invocând o decizie din 2025 a judecătoarei Lia Savonea, care ar fi constatat că Camelia Bogdan a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în timpul judecăţii, faptă prescrisă între timp. Pe baza acestei constatări, Voiculescu cere rejudecarea atât a laturii penale, cât şi a celei civile, inclusiv anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 milioane euro. [Annex 9.1...arului ICA | PDF]. Corolar ilegalitatilor care au permis acest demers prin care se cere anularea ordinelor de confiscare de la terti dispuse conform art 112 C.pen si nu a unor directive netranspuse, pronuntate prin Decizia nr.888/8.08.2014, validata de CEDO(A1.1(Pages no.1-224)Final decision no 888/8.08.2024, pronounced in the Case No.25497/3/2012*, of the Bucharest Court of Appeals (Source: Bucharest Court of Appeals, available online at https://www.juri.ro/dosarul-ica-beneficiarul-real-cab-decizia-nr-888-a-08-08-2014-condamna-pe-inculpatul-voiculescu-dan-la-pedeapsa-de-10-ani-inchisoare-spalarea-banilor-art-29-din-legea-nr-656-2002-confiscarea-speciala-art-112-cp, accessed on 24 September 2025)A1.2(Pages no.225-228)Camelia Rodica Voiculescu and Others v. Romania, App. Nos. 502/15, 1559/15, 2836/15 & 2839/15, Eur. Ct. H.R.), am formulat inteventie in procesul de revizuire aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, sub nr.446/3/2026, cu termen 5.02.2026, in care se dezbate vinovatia mea penala in lipsa unei hotarari definitive de condamnare, fara a fi citata.

Nelegalităţile fundamentale din decizia nr.365/11.09.2025, pronuntata in dosarul nr.2655/1/2023, care fundamnenteaza procedura de revizuire

1. Constatarea vinovăţiei fără hotărâre definitivă de condamnare

   • Decizia invocată de Voiculescu nu reprezintă o hotărâre penală definitive de condamnare, ci o constatare ultra vires, pronunţată de un judecător de cameră preliminară, fără competenţă materială şi fără ca persoana vizată să fi avut calitate procesuală (suspect/inculpat/parte). [446 3 2026...vizuire TB | Word]

   • Jurisprudenţa CEDO (Allenet de Ribemont v. France, Minelli v. Switzerland, Daktaras v. Lithuania) interzice orice atribuire a vinovăţiei în lipsa unei hotărâri definitive, iar prescripţia nu poate fundamenta o constatare de vinovăţie. [446 3 2026...vizuire TB | Word]

2. Excluderea persoanei vizate din dosarul nr.2655/1/2023 dar si din procedura de revizuire

   • Camelia Bogdan nu a fost citată, audiată, asistată de avocat şi nu a avut posibilitatea de a-şi prezenta apărările, deşi se antamează vinovăţia sa penală, apararea fiind obligatorie. Aceasta încalcă art. 6 CEDO, art. 47-48 CDFUE şi dreptul la apărare. [446 3 2026...vizuire TB | Word]

   • Jurisprudenţa CEDO (G.I.E.M. S.R.L. and Others v. Italy) şi CJUE (C-619/18) impune participarea efectivă a persoanei vizate la orice procedură care îi poate afecta drepturile.

3. Utilizarea unor acte ultra vires, de constatatare a vinovatiei penale de judecatorul de câmera preliminara din dosarul nr.2655/1/2023, ca temei pentru revizuire

   • Judecătorul de cameră preliminară nu are competenţa de a stabili vinovăţia, ci doar de a verifica legalitatea soluţiei procurorului. Orice constatare de vinovăţie în această fază este nelegală şi contravine principiului separaţiei funcţiilor judiciare. [446 3 2026...vizuire TB | Word]

4. Atribuirea vinovăţiei unui singur membru al completului collegial in dosarul nr.2655/1/2023

• Hotărârea penală din dosarul ICA a fost pronunţată de un complet colegial, iar răspunderea nu poate fi disociată între membrii completului fără probe concrete de influenţă sau presiuni. Jurisprudenţa CEDO interzice sancţionarea individuală a judecătorilor pentru activitatea jurisdicţională. [446 3 2026...vizuire TB | Word]. Or, la dosarul de urmarire penala exista declaraţia judecătorului Mihai Alexandru Mihalcea (Proces-verbal 15.03.2017): confirmă deliberarea comună, absenţa oricărei influenţe externe, lipsa oricărei comunicări cu persoane externe.

• Rezumat şi redare a conţinutului declaraţiilor relevante din dosarul nr. 1/P/2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Declaraţia judecătorului Mihai Alexandru Mihalcea (15 martie 2017)

• Repartizarea dosarului ICA:
  Judecătorul Mihai Alexandru Mihalcea a promovat examenul pentru CAB în 2014, optând pentru Secţia II penală. A fost informat de preşedinta secţiei că va intra în complet cu Camelia Bogdan şi că vor prelua dosarele rămase libere, inclusiv dosarul ICA. Termenul dosarului era pe 1 iulie, iar ambii judecători au studiat cauza, concentrându-se pe excepţiile ridicate de apărători şi pe demersurile pentru instituirea măsurilor asiguratorii. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Deliberarea şi soluţia:
  Soluţia în dosarul ICA a fost rezultatul deliberării comune cu preşedinta completului, Camelia Bogdan, aşa cum reiese din minuta şi motivarea hotărârii. Judecătorul afirmă cu sinceritate că, pe toată perioada în care a fost judecător în acest complet, nimeni nu l-a întrebat nimic despre cercetarea judecătorească sau despre intenţiile privind soluţia, nici despre dosar. Aspectele privind soluţia au fost discutate cu Camelia Bogdan până în ziua pronunţării în şedinţă publică. Niciodată Camelia Bogdan nu a lăsat impresia că ar avea o convingere deja formată cu privire la soluţie. Tot ce s-a hotărât în legătură cu condamnarea inculpaţilor a fost rezultatul unui proces de deliberare comun. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Independenţa şi lipsa influenţelor externe:
  Pe toată perioada cercetării dosarului, având în vedere volumul mare de lucrări şi de cereri, precum şi volumul mare de informaţii apărute în presă, ambii judecători au lucrat aproape în foc continuu. Judecătorul Mihai Alexandru Mihalcea precizează că nu o cunoaşte pe doamna Kovesi, pe domnul general Coldea şi nici pe domnul Traian Băsescu, nu a discutat despre dosar nici cu colegii judecători şi nimeni nu i-a cerut sau întrebat despre soluţia din dosar. În afara de Camelia Bogdan, nu a vorbit cu nimeni despre dosarul ICA. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

1. Manipularea procedurii de revizuire şi lipsa imparţialităţii. Judecătorul care a pronunţat constatarea de vinovăţie (Lia Savonea) a fost anterior implicat în dosarul ICA şi declarat incompatibil de CSM, dar a participat la judecarea cauzei, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind imparţialitatea. [446 3 2026...vizuire TB | Word]. Recuzarea doamnei judecător Lia Savonea a fost analizată de judecătorul Mihai Mihalcea, care, potrivit Încheierii ÎCCJ din 20 mai 2025, a fost parte la ordonanţa de clasare în dosarul nr. 125/P/2020, fiind declarat incompatibil sa imi judece cauza prin decizie definitive a ICCJ. Acesta a solutionat cererile de recuzare a judecatoarei Savonea precum si cererea in tergiversare a pronuntarii verictului, precum si cererile/recursurile impotriva respingerii cererilor de sesizare a CCR, desi era vizat de aceeasi acuzatie adusa de domnul DAN VOICULESCU prin proxy-urile din dosarul nr.2655/1/2023: savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in legatura cu ordinele de confiscare din ICA. Precizez ca si eu, cat si judecatorul Mihai Mihalcea, am fost audiati la Parchet in legatura cu aceasta acuzatie in calitate de judecatori, neavand nicio calitate procesuala. Această împrejurare creează o suspiciune legitimă privind imparţialitatea judecătorului care a soluţionat recuzarea.

Ilegalităţi pe care domnul Dan Voiculescu solicita a fi comise în procedura de revizuire:

• Folosirea abuzivă a unei „constatări” fără valoare de hotărâre penală definitivă: Cererea de revizuire se bazează pe o pretinsă „constatare a vinovăţiei” pronunţată de un judecător de cameră preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2025. Această „constatare” nu are natura juridică a unei hotărâri penale definitive, nu a fost pronunţată în urma unui proces penal, nu s-a bazat pe administrarea de probe, dezbateri contradictorii sau pe respectarea garanţiilor procesului echitabil. Folosirea sa ca temei pentru revizuire este abuzivă şi contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal şi standardelor CEDO. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Ignorarea deciziilor definitive ale Ministerului Public: Ministerul Public a stabilit definitiv, prin două ordonanţe (nr. 125/P/2022 şi nr. 300/II/2), că fapta nu există, atât în privinţa subsemnatei, cât şi a celuilalt membru al completului de judecată. Orice acuzaţie ulterioară este ilegală şi contravine atât dreptului intern, cât şi jurisprudenţei CEDO. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Încercarea de anulare a unor confiscări validate de CEDO: Revizuirea nu poate fi folosită pentru a anula confiscări validate de CEDO (cauza Camelia Voiculescu şi alţii c. România, 2022), unde s-a confirmat legalitatea procedurii ICA şi corectitudinea deliberării completului. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Utilizarea abuzivă a procedurii de revizuire pentru obţinerea unor efecte patrimoniale: Cererea de revizuire urmăreşte obţinerea unor efecte patrimoniale masive, depăşind cadrul legal al procedurii şi reprezentând o utilizare abuzivă a acesteia. [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Încălcarea principiului deliberării colegiale: Atribuirea selectivă a vinovăţiei unui singur membru al completului, în lipsa unei hotărâri definitive, este arbitrară şi contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal, regulilor privind deliberarea colegială şi jurisprudenţei CEDO privind protecţia independenţei judiciare.

• Prejudicierea dreptului la apărare şi la un proces echitabil: Formularea cererii de revizuire nu respectă exigenţele contradictorialităţii şi egalităţii armelor, fiind bazată pe acte care nu au fost supuse dezbaterii publice şi contradictorii, ci pe simple constatări administrative sau pe interpretări subiective.

În cadrul interventiei, am argumentat imperativul sesizării CJUE şi CCR

Sesizarea CJUE – întrebări preliminare:

1. Art. 47 CDFUE – Dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil

• În lumina art. 47 CDFUE, poate fi considerată compatibilă cu dreptul Uniunii o procedură de revizuire penală care permite atribuirea vinovăţiei unei persoane în lipsa unei hotărâri penale definitive de condamnare, pronunţată la finalul unui proces echitabil?

• Este compatibilă cu art. 47 CDFUE excluderea persoanei vizate de la participarea obligatorie la procedura de revizuire, atunci când se antamează vinovăţia acesteia?

2. Art. 48 CDFUE – Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare

• În interpretarea art. 48 CDFUE, poate fi considerată admisibilă utilizarea unor acte ultra vires (de exemplu, constatări ale unui judecător de cameră preliminară, pronunţate fără competenţă materială şi fără proces penal) ca temei pentru atribuirea vinovăţiei unei persoane?

• Permite dreptul Uniunii, în special art. 48 CDFUE, ca vinovăţia unei persoane să fie stabilită în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare, pe baza unor acte administrative sau constatări pronunţate în afara cadrului procesului penal?

3. Compatibilitatea normelor naţionale cu standardele UE

• Dispoziţiile art. 454 CPP, art. 453 CPP şi art. 366 CPP, în interpretarea care permite atribuirea vinovăţiei fără hotărâre definitivă, utilizarea unor acte ultra vires şi excluderea persoanei vizate de la procedură, sunt compatibile cu art. 47 şi 48 CDFUE?

Sesizarea CCR – excepţii de neconstituţionalitate:

• Sunt compatibile dispoziţiile art. 454 CPP, art. 453 CPP şi art. 366 CPP cu standardele CEDO, UE privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare? [446 3 2026...vizuire TB | Word]

• Dispoziţiile criticate permit atribuirea vinovăţiei fără hotărâre definitivă, utilizarea unor acte ultra vires şi excluderea persoanei vizate, contrar art. 23 alin. 11, art. 21 alin. 3, art. 24, art. 16, art. 124-126 şi art. 20 din Constituţie. [446 3 2026...vizuire TB | Word]

Concluzie şi solicitare

Intervenţia completă demonstrează că decizia de revizuire invocată de Dan Voiculescu este nelegală, neconstituţională şi contravine jurisprudenţei CEDO şi CJUE. Orice rejudecare pe baza unei constatări ultra vires, fără hotărâre definitivă de condamnare şi fără participarea persoanei vizate, este nulă absolut.

Solicit publicarea integrală a intervenţiei, cu accent pe:

• Nelegalitatea constatării vinovăţiei fără hotărâre definitivă;

• Excluderea persoanei vizate din procedură;

• Utilizarea unor acte ultra vires;

• Manipularea procedurii de revizuire şi lipsa imparţialităţii;

• Necesitatea sesizării CJUE şi CCR pentru clarificarea compatibilităţii normelor naţionale cu standardele europene şi constituţionale aplicabile procedurilor de stabilire a vinovatiei penale. [446 3 2026...vizuire TB | Word]

2. Detalii despre formularea cererii de intervenţie

Cererea de intervenţie a fost formulată pentru a apăra principiile deliberării colegiale, independenţa judecătorului şi respectarea standardelor CEDO.

In fata procurorului, completul ICA, ai carui membrii au fost audiati in calitate de judecatori, neavand nicio calitate procesuala, au subliniat:

• Necesitatea respectării deliberării comune:

„Minuta în acest dosar reprezintă rezultatul deliberării dintre mine şi colegul meu de complet, fără nicio influenţă exterioară. Analiza probelor cauzei şi procesul deliberării a avut loc în mod continuu – de când am primit cauza pentru judecată; eu am discutat în permanenţă cu colegul meu atât asupra probelor din dosar, cât şi asupra criteriilor de individualizare a pedepselor, recuperării produsului infracţiunii, cuantumul estimativ al pedepselor şi toate celelalte măsuri care se dispun prin minută.” (Camelia Bogdan) [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Confirmarea deliberării comune de către judecătorul Mihai Mihalcea:

„Soluţia în această cauză este rezultatul deliberării împreună cu preşedinta completului de judecată Camelia Bogdan – aşa cum de altfel aceasta se regăseşte în minuta şi motivarea hotărârii. Tot ce am hotărât în legătură cu condamnarea inculpaţilor în această cauză a fost rezultatul unui proces de deliberare comun.” [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

• Volumul de muncă şi presiunea mediatică, aspect evidentiate de către judecătorul Mihai Mihalcea:

„Am fost nevoiţi ca amândoi să lucrăm aproape în foc continuu... pentru corespondenţă, verificam în dosar aspectele care apăreau în presă în legătură cu cauza, iar pe de altă parte trebuia să ne pronunţăm asupra tuturor chestiunilor invocate.” (Mihai Mihalcea) [vol 6 225...i mihalcea | PDF]

Respectarea procedurilor legale: Cererea de intervenţie a fost depusă cu respectarea tuturor cerinţelor legale, fiind motivată atât pe aspecte de drept, cât şi pe aspecte de fapt. S-a solicitat instanţei să constate că orice revizuire bazată pe o „constatare” fără valoare de hotărâre penală definitivă este abuzivă şi contravine standardelor CEDO şi prevederilor Codului de procedură penală.

3. Articole de lege relevante

• Codul de procedură penală:

  • Art. 453 – Revizuirea hotărârilor definitive se poate cere doar în cazuri limitate, clar prevăzute de lege.

  • Art. 6 – Principiul contradictorialităţii: părţile trebuie să aibă dreptul să-şi susţină poziţia şi să combată argumentele celeilalte părţi.

  • Art. 7 – Egalitatea armelor: acuzarea şi apărarea trebuie să fie tratate echitabil.

• Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO):

  • Art. 6 § 1 şi § 2 – Dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie.

  • Art. 10 – Libertatea de exprimare şi protecţia independenţei judiciare.

4. Standardele CEDO şi jurisprudenţa relevantă

Prezumţia de nevinovăţie (Art. 6 § 2 CEDO)

• Barbera, Messegue and Jabardo v. Spania (1988):
  Orice declaraţie publică a autorităţilor care sugerează vinovăţia unei persoane înainte de condamnare definitivă încalcă art. 6 § 2 CEDO.

• Rushiti v. Austria (2000):
  Autorităţile nu pot face declaraţii care să lase impresia că o persoană este vinovată, chiar dacă procedura penală nu s-a finalizat sau dacă a fost achitată.

• Telfner v. Austria (2001):
  Formulări ale instanţei care sugerează vinovăţia reclamantului înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive încalcă prezumţia de nevinovăţie.

• Konstas v. Grecia (2011):
  Publicarea unui raport oficial care sugera vinovăţia reclamantului, fără o hotărâre judecătorească, a încălcat art. 6 § 2.

• Allen de Ribemont v. Franţa (1995):
  Orice autoritate publică, inclusiv poliţia sau procurorii, nu poate face declaraţii care să sugereze vinovăţia înainte de o hotărâre definitivă.

• Vassilios Stavropoulos v. Grecia (2004):
  Utilizarea unor termeni care implică vinovăţia reclamantului înainte de condamnare definitivă a încălcat prezumţia de nevinovăţie.

Independenţa şi imparţialitatea judecătorului (Art. 6 § 1 CEDO)

• Campbell and Fell v. Marea Britanie (1984):
  Independenţa şi imparţialitatea instanţei sunt esenţiale pentru un proces echitabil. Orice presiune sau influenţă externă asupra judecătorului este contrară art. 6 § 1 CEDO.

• Findlay v. Marea Britanie (1997):
  Instanţa trebuie să fie nu doar independentă, ci şi să apară ca fiind independentă, pentru a garanta încrederea publicului în justiţie.

• Sramek v. Austria (1984):
  Criteriile obiective şi subiective ale independenţei şi imparţialităţii instanţei sunt esenţiale pentru respectarea art. 6 § 1.

• Baka v. Ungaria (2016):
  Judecătorii nu pot fi sancţionaţi pentru activitatea lor jurisdicţională. Independenţa judecătorului este protejată de art. 6 şi art. 10 CEDO.

• Kövesi v. România (2020):
  Interferenţele arbitrare în activitatea unui magistrat sunt contrare art. 6 şi art. 10 CEDO.

• De Cubber v. Belgia (1984):
  Orice aparenţă de lipsă de imparţialitate trebuie evitată pentru a menţine încrederea publicului în justiţie.

Dreptul la apărare şi contradictorialitate (Art. 6 § 1 CEDO)

• Colozza v. Italia (1985):
  Dreptul la apărare este un element fundamental al procesului echitabil. Orice procedură care nu permite părţii să-şi prezinte argumentele şi să combată acuzaţiile este nelegală.

• Mirilashvili v. Rusia (2008):
  Părţile trebuie să aibă acces la toate probele relevante şi să poată participa efectiv la dezbaterea acestora.

• Salduz v. Turcia (2008):
  Orice persoană acuzată trebuie să beneficieze de asistenţă juridică încă din faza iniţială a procedurii penale, pentru a asigura un proces echitabil.

• Axen v. Germania (1983):
  Dreptul la un proces public şi la motivarea hotărârii contribuie la protecţia reputaţiei şi la transparenţa actului de justiţie.

• Moiseyev v. Rusia (2008):
  Importanţa accesului la dosar şi la probe pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

Protecţia reputaţiei şi a demnităţii profesionale

• Kuzmin v. Rusia (2022):
  Autorităţile nu pot face acuzaţii publice care să afecteze reputaţia profesională a unei persoane fără o bază juridică solidă şi fără respectarea dreptului la apărare.

• Paturel v. Franţa (2005):
  Protecţia reputaţiei este parte integrantă a dreptului la viaţă privată, iar autorităţile trebuie să evite orice prejudiciu nejustificat adus acesteia.

• Cumpănă şi Mazăre v. România (2004):
  Sancţionarea excesivă a jurnaliştilor pentru critici aduse magistraţilor poate afecta libertatea de exprimare şi reputaţia profesională.

5. Concluzie şi solicitare

Cererea de intervenţie este un instrument legal şi moral prin care se apără principiile statului de drept, independenţa justiţiei şi dreptul la un proces echitabil. Publicul are dreptul să fie informat corect despre modul în care se iau deciziile în instanţă şi despre respectarea normelor care garantează drepturile tuturor."