Dezbaterea momentului. Ar trebui interzis accesul adolescenţilor la reţelele sociale? Expert de la Oxford, opinie tranşantă. Ce argumente aduce?
Interzicerea sau limitarea strictă a accesului adolescenţilor la reţelele sociale este imperativă în România iar experienţa altor democraţii arată că nu este suficient să apelăm doar la „educaţie” şi responsabilitate individuală, punctează Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală al Oxford, într-o opinie pentru Epoch Times.
În contextul în care mai multe ţări - inclusiv UE - au interzis sau îşi propun să interzică accesul adolescenţilor la reţele îngrijoraţi de efectul acestora asupra lor, însă în România numeroase voci printre care ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, pledează contra interzicerii, susţinând că educaţia e soluţia, nu să interzici, Bjola punctează că "reţelele de socializare funcţionează ca nişte prădători psihologici asupra tinerilor, activând exact zonele cele mai fragile ale creierului adolescent: nevoia intensă de statut, apartenenţă şi validare."
"După începutul anilor 2010 – odată cu generalizarea smartphone‑ului şi a reţelelor sociale – depresia şi anxietatea la tineri au crescut dramatic, iar comportamentele de auto‑vătămare şi sinucidere au urmat aceeaşi curbă exponenţială: de pildă, în SUA, vizitele la urgenţă pentru auto‑vătămare au crescut cu aproximativ 188% la fetele adolescente între 2010 şi 2020, iar ratele de sinucidere la adolescenţii mai mici au crescut cu 167% la fete şi 91% la băieţi în acelaşi interval. Haidt spune că vedem creşteri reale în comportamente periculoase, corelate cu explozia timpului petrecut pe reţele sociale, mai ales în rândul fetelor care petrec peste cinci ore pe zi online şi au de trei ori mai mult risc de depresie decât non‑userii" punctează specialistul.
Redăm integral opinia expertului:
"Interzicerea sau limitarea strictă a accesului adolescenţilor la reţelele sociale este imperativă în România, pentru că această categorie de vârstă este structural cea mai vulnerabilă la efectele platformelor digitale, iar experienţa altor democraţii arată că nu este suficient să apelăm doar la „educaţie” şi responsabilitate individuală. Ministrul de interne Predoiu pare să ignore gravitatea fenomenului, altfel nu ar trivializa subiectul, deşi avem deja un corp solid de date şi studii care arată că reţelele de socializare funcţionează ca nişte prădători psihologici asupra tinerilor, activând exact zonele cele mai fragile ale creierului adolescent: nevoia intensă de statut, apartenenţă şi validare.
Adolescenţii intră în pubertate cu un creier aflat în plină „rescriere” emoţională şi socială, iar reţelele sociale convertesc aceste nevoi fireşti într-o expunere continuă la comparaţie socială, like‑uri, excludere vizibilă şi judecata anonimă a celorlalţi, ceea ce creşte semnificativ riscul de anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, tulburări de alimentaţie şi insatisfacţie corporală, mai ales pe platforme centrate pe imagine precum Instagram şi TikTok. În The Anxious Generation, o carte excepţională deja tradusă în română (sper să o citească şi dl Predoiu), psihologul american de la NY Univ, Jonathan Haidt, arată că după începutul anilor 2010 – odată cu generalizarea smartphone‑ului şi a reţelelor sociale – depresia şi anxietatea la tineri au crescut dramatic, iar comportamentele de auto‑vătămare şi sinucidere au urmat aceeaşi curbă exponenţială: de pildă, în SUA, vizitele la urgenţă pentru auto‑vătămare au crescut cu aproximativ 188% la fetele adolescente între 2010 şi 2020, iar ratele de sinucidere la adolescenţii mai mici au crescut cu 167% la fete şi 91% la băieţi în acelaşi interval. Haidt spune că vedem creşteri reale în comportamente periculoase, corelate cu explozia timpului petrecut pe reţele sociale, mai ales în rândul fetelor care petrec peste cinci ore pe zi online şi au de trei ori mai mult risc de depresie decât non‑userii.
În aceste condiţii, a aştepta ca părinţii şi şcoala – într-un sistem educaţional românesc oricum cu probleme – să neutralizeze singure efectele prin mesaje de tip „folosiţi cu moderaţie” nu este doar nerealist, ci complet ridicol, echivalent cu a cere familiilor să‑şi protejeze copiii de alcool sau jocuri de noroc exclusiv prin discurs moral, în timp ce industriile respective sunt lăsate nereglementate.
Democraţii consolidate precum Australia, care introduce pragul de 16 ani şi obligaţii ferme de verificare a vârstei pentru platforme, sau Franţa, care avansează spre interzicerea reţelelor sociale sub 15 ani şi restricţii dure în şcoli, tocmai asta au înţeles: adolescenţa este o perioadă neuro‑psihologică de vulnerabilitate specială, în care statul are obligaţia de a ridica o barieră de protecţie împotriva unor tehnologii proiectate să exploateze exact aceste vulnerabilităţi.
România este prinsă, desigur, şi în logica unui război geopolitic pentru suveranitate digitală între Europa şi SUA şi probabil că unii decidenţi, inclusiv dl Predoiu, se tem să nu deranjeze marii actori tehnologici din SUA, dar această prudenţă diplomatică are un mare preţ: agravarea unei crize psihologice masive în rândul generaţiilor tinere; cine refuză să vadă acest preţ acceptă implicit ca adolescenţii români să fie folosiţi drept masă de manevră în jocurile de putere ale oligarhiei tech."
Ce a susţinut Cătălin Predoiu
Ministrul Afacerilor Interne a ţinut recent să transmită că nu este de acord cu limitarea accesului copiilor şi adolescenţilor la reţelele sociale. În condiţiile în care expuşi la influenţa unor reţele precum TikTok adolescenţi români se lansează în jocuri periculoase, unii dintre ei se sinucid, alţii agresează sau în cazuri extreme ucid, Predoiu a opinat că "soluţia reală nu poate veni decât din educaţie solidă şi serioasă", aceasta în condiţiile în care educaţia serioasă şi responsabilă nu se face de azi pe mâine iar sistemul de Educaţie actual s-a dovedit a fi depăşit. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.
