Liderii UE susţin o amplă reformă economică pentru a contracara presiunile din partea SUA, Chinei şi Rusiei

Liderii Uniunii Europene au convenit în linii mari, joi, asupra unui plan de restructurare a economiei blocului celor 27 de state pentru a o face mai competitivă, în contextul în care se confruntă cu antagonismul preşedintelui american Donald Trump, tactici de forţă din partea Chinei şi ameninţări hibride atribuite Rusiei.

Reuniţi într-un castel belgian, liderii UE au convenit asupra unui „plan de acţiune” cu un calendar strict pentru restructurarea economică, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Presiunea şi sentimentul de urgenţă sunt enorme, iar acest lucru poate muta munţii”, a spus ea, potrivit France 24.

Planul, care va fi prezentat oficial în martie, ar include măsuri pentru coordonarea modernizării reţelelor energetice, aprofundarea integrării financiare şi relaxarea regulilor privind fuziunile pentru a permite firmelor europene să crească şi să concureze mai eficient la nivel global, a precizat ea.

„Avem nevoie de campioni europeni”, a spus von der Leyen.

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris reuniunea drept „un adevărat punct de cotitură”, întrucât liderii şi-au exprimat sprijinul pentru planurile de a integra şi simplifica şi mai mult sistemele financiare ale blocului.

Întâlnirea a început cu o imagine de unitate între cele două centre tradiţionale de putere ale UE, după ce fiecare îşi afirmase public poziţii strategice diferite. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz au sosit împreună, traversând umăr la umăr podul mobil către castelul Alden Biesen din secolul al XVI-lea.

„Împărtăşim acest sentiment de urgenţă că Europa trebuie să acţioneze”, a spus Macron, stând pe covorul albastru de bun venit alături de omologul său german.

„Vrem să facem această Uniune Europeană mai rapidă, vrem să o facem mai bună şi, mai presus de toate, vrem să ne asigurăm că avem o industrie competitivă în Europa”, a spus Merz.

Merz şi prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, conduc o aripă a blocului care solicită dereglementare, relansarea relaţiei Europei cu Washingtonul şi încheierea de acorduri comerciale precum cel recent semnat cu ţările Mercosur din America de Sud.

UE „nu poate continua să hipereglementeze”, a spus Meloni. „Nu este timp de pierdut.”

Franţa, în schimb, conduce un demers pentru „autonomie strategică” — adică un bloc mai puţin dependent de Washington.

Macron susţine că ţările UE ar trebui să cumpere exclusiv de la producători europeni, în contextul în care continentul urmăreşte creşterea cheltuielilor militare ca răspuns la agresiunea rusă din Ucraina. Merz şi Meloni afirmă că achiziţiile ar trebui făcute atât de la firme străine, cât şi europene.

La sosire, în declaraţiile făcute jurnaliştilor, Macron a spus că îşi îndeamnă partenerii să protejeze „sectoarele care sunt în mod special ameninţate”, precum tehnologiile curate, industria chimică, siderurgia, industria auto şi apărarea.

„Există, de asemenea, o presiune crescută asupra noastră, cu o concurenţă — uneori concurenţă neloială — foarte intensă, cu o presiune foarte puternică din partea Chinei, tarife impuse de americani şi ameninţări cu practici coercitive”, a spus Macron.

Liderii UE vor dezbate, de asemenea, noi instrumente financiare pentru a proteja blocul într-un sistem comercial global zguduit de ofensiva rapidă de tarife a lui Trump şi de restricţionarea exporturilor de minerale critice de către China.

Macron îşi reînnoieşte apelul ca UE să poată împrumuta bani, ceea ce a descris drept „euroobligaţiuni pentru viitor”, care ar oferi o oportunitate „de a contesta hegemonia dolarului”.

Majoritatea liderilor solicită acţiuni în linia strategiei de stimulare economică propuse de Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene. Planul din 2024 include reducerea reglementărilor, investiţii în infrastructură şi stabilirea de relaţii comerciale cu mai multe ţări.

Atât Draghi, cât şi Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei, au îndemnat liderii reuniţi în castel să restructureze şi să integreze radical economia blocului.

„Avem mult prea multe bariere care împiedică banii şi capitalul să se deplaseze dintr-o ţară în alta, mult prea multe obstacole în calea simplificării”, a spus Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European.

„Fără mai multe cuvinte, ci mai multă acţiune”, a spus Metsola, care, la fel ca Merz şi von der Leyen, este o figură marcantă a Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European şi care revendică 13 şefi de state din UE ca membri.

Cetăţenii din întregul bloc îşi doresc o UE mai puternică şi o conducere mai unificată, mai solidă şi mai ambiţioasă, pe fondul ameninţărilor militare, presiunilor economice şi instabilităţii climatice, potrivit unui sondaj oficial al UE, Eurobarometru.

„Nu a existat niciodată un moment mai potrivit pentru ca liderii europeni, liderii politici naţionali, să valorifice această cerere a cetăţenilor europeni pentru o acţiune europeană mai amplă”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la şcoala de afaceri HEC Paris.