Închiderea Strâmtorii Ormuz ameninţă aprovizionarea globală cu alimente şi exporturile de îngrăşăminte [Analişti]
Escaladarea războiului dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, ar putea avea efecte în lanţ asupra pieţelor alimentare globale, ameninţând aprovizionarea cu îngrăşăminte, producţia agricolă şi preţurile alimentelor, avertizează analiştii.
Închiderea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz — o rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat al lumii şi volume uriaşe de petrol — a dus deja la creşterea alarmantă a preţurilor petrolului.
Însă experţii spun că exporturile de îngrăşăminte din Golf, importurile de alimente în regiune şi lanţurile globale de aprovizionare agricolă ar putea fi, de asemenea, afectate dacă se prelungeşte criza, ceea ce ar putea duce la creşterea preţurilor alimentelor la nivel mondial, scrie YeniŞafak.
Un centru major de îngrăşăminte în pericol
Golful Persic este un centru important pentru producţia şi exportul de îngrăşăminte, iar Iranul, Qatarul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Bahrainul depind toate de Strâmtoarea Ormuz pentru transporturile lor. Împreună, aceste cinci ţări au reprezentat 23% din comerţul global cu amoniac şi 34% din comerţul global cu uree în 2024, potrivit Asociaţiei Internaţionale a Îngrăşămintelor.
Regiunea mai largă a Orientului Mijlociu a reprezentat aproape 30% din oferta globală de export pentru principalele îngrăşăminte, inclusiv azot, fosfaţi şi potasiu, în timp ce aproape jumătate din comerţul global cu uree a provenit tot de acolo în 2024.
O analiză din 2025 a firmei de analiză Kpler a estimat că închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea reduce lanţurile de aprovizionare cu îngrăşăminte cu 33%, cu scăderi ale livrărilor de sulf de 44% şi de uree de 30%.
Legătura cu gazul natural
Joseph Glauber, cercetător la Institutul Internaţional de Cercetare pentru Politici Alimentare, a subliniat că importanţa Golfului nu se limitează la exporturile de îngrăşăminte, deoarece regiunea este şi o sursă majoră de gaz natural lichefiat (GNL), o materie primă esenţială în producţia de îngrăşăminte.
Principalele produse de îngrăşăminte „vor fi supuse presiunii din cauza faptului că pur şi simplu va fi disponibil mai puţin gaz natural”, a declarat Glauber pentru Anadolu.
El a avertizat că restricţiile prelungite asupra transporturilor de îngrăşăminte pe bază de azot ar putea avea un impact major, importatori importanţi precum Brazilia, SUA, Tailanda şi India fiind deosebit de expuşi la perturbări.
Impactul asupra culturilor
Culturile de bază precum porumbul, grâul şi orezul depind în mare măsură de îngrăşăminte, ceea ce face producţia alimentară vulnerabilă dacă aprovizionarea se restrânge.
„Fără o aprovizionare constantă cu îngrăşăminte comerciale de înaltă calitate, randamentele culturilor scad semnificativ, iar acest lucru va avea implicaţii directe asupra comerţului agricol internaţional şi asupra preţurilor alimentelor la nivel mondial”, a spus Richard Volpe, expert în economie agricolă la Universitatea Politehnică de Stat din California.
El a spus că recoltele slabe ar putea afecta şi sezoanele viitoare, creând un „efect de domino” care ar putea dura „o perioadă îndelungată”.
Momentul şi adaptarea
Volpe a spus că primele efecte ar fi probabil creşterea timpilor de aşteptare şi perturbarea rutelor comerciale: „Acest lucru va afecta cu siguranţă disponibilitatea alimentelor la nivel mondial.”
El a remarcat că lipsa de îngrăşăminte s-ar putea să nu lovească imediat actualul ciclu agricol, deoarece mulţi fermieri au cumpărat deja provizii pentru acest sezon, dar problema ar putea deveni mai gravă pentru următorul sezon de plantare.
Glauber a adăugat că fermierii ar putea ajunge să reducă utilizarea îngrăşămintelor sau să treacă la culturi care necesită mai puţine inputuri dacă se prelungeşte conflictul.
Costurile energiei ca factor multiplicator
Analiştii spun că cea mai puternică legătură dintre conflict şi preţurile alimentelor ar putea fi, în cele din urmă, energia.
Volpe a numit costurile mai mari ale energiei cea mai urgentă preocupare pentru lanţul global de aprovizionare alimentară, citând „efectul lor de multiplicare”.
„Pe măsură ce coborâm pe lanţul de aprovizionare alimentară, către consumatori, aceste costuri energetice mai ridicate se vor amplifica”, a spus el.
Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid, costurile mai mari ale energiei ar putea totuşi să împingă preţurile alimentelor în sus în decurs de una sau două luni, a adăugat el.
Glauber a fost de acord că pieţele energetice vor avea probabil un impact mai mare asupra preţurilor alimentelor la consumatori decât lipsa de îngrăşăminte în sine.
Adaptarea pieţelor, dar cu costuri
Experţii spun că durata conflictului va determina cât de profund va afecta sistemele alimentare globale.
„Cu cât acest conflict persistă mai mult, cu atât vor fi mai îndelungate consecinţele pentru preţurile şi disponibilitatea alimentelor la nivel mondial”, a avertizat Volpe, adăugând că unele efecte pe termen scurt sunt deja inevitabile.
Kenneth Medlock, director senior al Centrului pentru Studii Energetice din cadrul Institutului Baker al Universităţii Rice, a declarat că pieţele agricole vor trebui să găsească surse alternative de aprovizionare, „care de obicei nu sunt uşor disponibile”.
Volpe a spus că această criză arată de ce ţările au nevoie de rute comerciale şi lanţuri de aprovizionare mai flexibile.
Glauber a spus că pieţele se vor adapta în cele din urmă, dar cu un cost: „Sunt încrezător că piaţa va funcţiona în acest sens, dar la un preţ mai mare. Aceasta este, cred, adevărata îngrijorare.”
