Economist: Oricât de tare am declara situaţii de urgenţă, Guvernul României nu produce petrol / Intervenţia pe preţ riscă să ducă la penurie
Economistul Cristian Păun a explicat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că măsuri guvernamentale privind plafonarea adaosului comercial la carburanţi urmăresc doar să tempereze preţurile, însă nu rezolvă problema fundamentală a ofertei reduse de petrol pe pieţele internaţionale.
În viziunea profesorului de la ASE, intervenţiile haotice pot genera penurie de carburant. Statul ar trebui să reducă suprataxele şi accizele aplicate în domeniul petrol-gaze pentru a uşura povara asupra consumatorilor, în paralel cu dezvoltarea de alternative energetice şi electrificarea parcului auto, pentru a face România mai puţin vulnerabilă în faţa crizelor externe.
Redăm mai jos intervenţia.
Jurnalistă: Şi aş vrea să vin la dumneavoastră, domnule profesor Cristian Păun, pentru că a anunţat premierul Ilie Bolojan, printr-un comunicat de presă, am văzut şi declaraţia făcută de Bogdan Ivan, că se declară o situaţie de criză pe piaţa carburanţilor şi întrebarea este ce înseamnă această limitare a adaosului comercial la pompă. Dacă vom vedea, de fapt, că va scădea preţul litrului de carburant sau vom vedea că se va menţine preţul unui litru de carburant la actualul preţ?
Cristian Păun: Da, principala problemă a acestei crize este o criză de ofertă. Pe pieţele internaţionale nu mai ajunge petrol.
Oricât de tare am declara situaţii de urgenţă, guvernul României nu produce petrol, nu poate îmbunătăţi această ofertă, iar plafonarea adaosului, dacă o facem cum nu trebuie, sau orice intervenţie pe preţ, dacă este făcută cum nu trebuie, va genera o penurie de combustibil, de carburanţi, pe piaţa locală.
Deci trebuie să fim foarte atenţi ce facem aici, pentru că lucrurile pot să devină foarte nasoale şi intervenţia nu trebuie să fie una haotică.
Totuşi, am văzut deja că transportatorii beneficiază de o facilitate, la fel agricultorii. Atenţie că şi agricultorii, şi transportatorii deduc TVA-ul pe care îl plătesc prin carburanţi. Deci au şi o facilitate în direcţia asta, primind şi nişte bani direct la momentul alimentării de la pompă, 0,85 lei, ceva de genul, pentru transportatori, vreo 6.000 de companii.
Deci deja se întâmplă nişte lucruri în economie pe zona aceasta de preţ. Acum am înţeles că se discută plafonarea adaosului. Plafonarea adaosului înseamnă, din ce am văzut, că guvernul vrea să înjumătăţească adaosul ca procent pe care transportatorii, distribuitorii îl aplică preţurilor lor de cost sau costului pe care îl au cu achiziţionarea acestor produse.
Ideea este că, da, pe un preţ al petrolului mărit, tu aplici un procent cu 50% diminuat, asta poate să ducă, în anumite limite, preţul în jos. Dar să nu uităm că 3 lei este acciza statului şi se aplică la litru. Adică, facem ce facem, 3 lei oricum vom plăti acciză la fiecare litru de motorină, care poate fi dus către 1,8 lei.
Ăla e nivelul minim pe care îl acceptă Uniunea Europeană pentru România la accize pe carburanţi, pe combustibil. Deci avem şi această situaţie. Pe de altă parte, să nu uităm că aceste companii care sunt în domeniul petrol-gaze au o supraimpozitare aplicată de statul român.
Adică statul român mai încasează nişte bani din supraimpozitarea sectorului de petrol şi gaze. Eu aş vrea să văd ce face statul cu taxa aia, eu aş vrea să văd ce fac cu suprataxa aia, eu aş vrea să văd, pe aia, până la urmă, tot noi o plătim prin preţ. Aş vrea să văd, de exemplu, ce face statul cu taxa pe stâlp în cazul acestui domeniu.
Adică astea n-ar mai trebui să existe în preţ. Astea ar trebui complet eliminate în momentul de faţă, sunt foarte nedrepte pentru noi, consumatorii, aceste suprataxe, aceste aberaţii fiscale cu care am încărcat nu doar domeniul petrol-gaze, ci şi domeniul energetic.
Haideţi să vedem ce-i cu taxa aia de cogenerare din energie, hai să vedem ce-i cu tot felul de taxe din astea puse acolo, băgate acolo în preţurile astea pe care noi le plătim astăzi la energie, gaz, petrol, pentru ca aceste produse au devenit un fel de vehicul fiscal, nu doar la noi, şi în toată Europa, dar nu ne mai permitem acest lucru.
Trebuie să schimbăm puţin modelul fiscal care călăreşte foarte mult aceste produse. Astăzi devin problematice prin criza pe care o vedem în Orientul Mijlociu. Dar trebuie să schimbe şi statul ceva, nu doar să călărească firmele private, creând această impresie că toată nedreptatea şi toate necazurile vin de la firmele private.
Văd acum, mai ales la ministrul energiei, văd acest zel de a demonstra că, dom’ne, ticăloşii sunt numai în zona privată, deci statul nu are nicio treabă. Repet, 3 lei statul încasează din accize şi nu se atinge de ei, deocamdată. Ăia îi plătim.
Când te duci la pompă şi vezi 10 lei, imaginează-ţi că din aceia 3 lei sunt, la litru de motorină, acciză şi la care se aplică apoi TVA de 21%, şi la acciză, şi la tot preţul până acolo. Deci asta e situaţia în momentul de faţă.
Cristian Păun: Putem să vedem o influenţă, ea va fi însă marginală, pentru că problema acolo încă nu e soluţionată într-o manieră durabilă. Deocamdată, Trump ne buimăceşte de cap după ce a sărit la gâtul iranienilor şi n-a rezolvat mare lucru acolo. A stricat destul de mult în zonă şi simte şi el că în ţara lui creşte preţul carburanţilor şi că oamenii sunt tot mai nemulţumiţi şi, cumva, încearcă să tempereze, să pună pătura pe ţambal.
Am glumit, v-am atacat, dar am glumit. Sper să nu fie aşa. Până la urmă, Iranul rămâne un pericol global, rămâne un stat terorist, un stat care a fost foarte violent cu propriii cetăţeni, dovadă că cetăţenii, în continuare, nu au curajul să lupte pentru democraţie în ţara lor.
În continuare lucrurile nu se schimbă, regimul rămâne acelaşi tip de regim politic acolo şi, cumva, lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Să nu credeţi că iranienii au devenit brusc îngeri, au nişte aripioare impecabile şi sunt gata să lupte pentru binele lumii. N-au nicio treabă.
Ei, ca şi până acum, ar încerca să facă cât mai rău posibil în zonă, doar că, într-adevăr, forţa lor de atac a scăzut considerabil în urma atacurilor americane în zonă. Am şi văzut videoclipuri cu acele ambarcaţiuni care blochează strâmtoarea şi care au fost luate la ţintă.
Deocamdată lucrurile sunt, zic eu, în testare. Fiecare parte încearcă să vadă ce mai are cealaltă parte de spus, de acţionat, dar nu sunt rezolvate încă problemele acolo, nici militar, dar mai ales politic, pentru ca regimul din Iran rămâne unul periculos şi rămâne în picioare.
Deci, cât timp nu se întâmplă treaba asta, deocamdată nu prea trec mari lucruri prin strâmtoare, deci vedem.
Creşterea preţului la carburant. Da, această creştere a preţului la carburant a venit foarte prost ca moment, în sensul că noi, deocamdată, n-am trecut pe o producţie internă extinsă de produse agroalimentare.
Suntem în perioada aceea, iarnă după iarnă, şi nu avem produse autohtone care să poată să concureze produsele din afară. Şi aici avem o problemă de ofertă, ca şi la combustibil.
Deci, în această perioadă, vom vedea, într-adevăr, mult mai repede pus în preţ toată această criză a carburanţilor şi o să vină şi o creştere la energia electrică, că se liberalizează piaţa.
Mă rog, e o stupizenie asta că liberalizăm piaţa şi producătorii sunt de stat de energie. Adică ce liberalizăm? Distribuţia de energie electrică prin nişte băieţi deştepţi, că producţia de energie rămâne cvazii de stat.
Deci e o ciudăţenie, până la urmă. Dar ideea este că, da, avem în continuare acest pericol al inflaţiei şi întotdeauna inflaţia reprezintă o taxă ascunsă de care cei cu venituri foarte scăzute se pot proteja foarte, foarte greu.
Dar ideea asta de a declara stare de urgenţă este şi o chestiune de imagine şi este şi o situaţie care îndreptăţeşte guvernul să intervină brutal şi, repet, nu neapărat cu efectele care trebuie asupra proprietăţii private, ceea ce, încă o dată, atrag atenţia, eu înţeleg că Partidul Social Democrat nu prea iubeşte proprietatea privată şi ar vrea să vină peste privaţi ca un haiduc din ăla, cum să spun eu, iubit de popor, dar haiducia n-a dus, de cele mai multe ori, la o soluţie.
Jurnalistă: Dar, domnule profesor, care ar fi fost celelalte variante? Pentru că vedem că o scădere a accizei nu este luată în calcul sub nicio formă de premier, o scădere a TVA-ului nu este luată în calcul. Care ar fi putut fi celelalte variante pe care să le aibă guvernul?
Cristian Păun: Variante nu sunt multe, pentru că n-ai spaţiul acela fiscal.
Cum să spun eu, tu vrei variante la lemne de foc, dar tu ai aruncat cu lemnele pe foc înainte şi ai golit magazia şi acum, cum să spun eu, nu prea ai variante.
Deci, unu, variantele nu sunt multe şi nici nu pot fi consistente, pentru că nu avem „osânză” din care să producem aceste variante. Pe de altă parte, nici aceste variante nu prea pot să fie foarte agresive, foarte brutale, pentru că au efect invers celui scontat.
Deci intervenţia trebuie să fie foarte, foarte soft şi, în general, trebuie să fie adaptată nivelului de problemă pe care o constatăm.
Pentru că, deocamdată, preţul la barilul de petrol încă se află mult sub ceea ce am văzut în criza din Ucraina. Au fost niveluri de preţ mult peste ceea ce vedem astăzi la barilul de petrol şi n-am declarat nicio stare de urgenţă.
N-am intervenit. Sigur că nici nu s-a dus repede în preţ tot ceea ce vedem acolo, dar, deocamdată, eu zic că trebuie să fim foarte, foarte precauţi, atenţi cu această intervenţie.
Ne putem trezi fără benzină la pompă şi atunci chiar va fi nasol. Pentru că nimeni nu o să vândă în pierdere benzină. Deci nimeni nu o să vândă.
Jurnalistă: Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a eliminat această variantă, a spus că sunt suficiente lichidităţi, tocmai de aceea nu se vine şi cu o măsură referitoare la limitarea combustibilului atunci când este achiziţionată cantitatea de combustibil.
Şi, bine, ministrul Energiei spunea în urmă cu trei săptămâni că n-o să vedem carburant cu 10 lei la pompă şi iată că l-am văzut.
Cristian Păun: Vă spun eu, dacă greşesc cu dozarea intervenţiei, ajungem şi la cartelă. Adică nu va mai fi benzină de vânzare şi atunci vom vedea rapid că se volatilizează benzina din stocurile acestor benzinari şi următorul pas, dacă greşim şi suntem prea brutali cu intervenţia, următorul pas va fi cartela pe benzină.
Adică e clar pentru mine acest lucru. De asta spun că mai bine să plătim un preţ care e mai apropiat de preţul pieţei care există. Ne tânguim noi că e mare, dar nu e mare din vina Guvernului sau, mă rog, e şi acolo partea aia de taxare de care vorbeam, dar nu poţi scădea pe aia, că ai deficite făcute în anii anteriori, din alea pe care nu le poţi scădea şi care provin, în general, din cheltuieli fixe cu salarii, pensii, asistenţă socială.
Şi atunci, cumva, vrem şi asistenţă socială, vrem şi salarii. Nu vrem să reformăm sistemul bugetar. Adică vrem o grămadă de lucruri care menţin cheltuielile structurale fixe acolo şi deficitul menţinut tot acolo şi vrem şi taxe mici pe carburant.
Adică, cumva, da, ce trebuie să facă Guvernul? Reforme care să elibereze de cheltuieli inutile statul român şi atunci să vină statul român să spună: „Bă, pentru că am făcut reforma administrativ-teritorială, mie nu-mi mai trebuie atât de mulţi bani, reduc acciza la nivel minim. De acum, pentru totdeauna, 1,8 lei în loc de 3 lei”.
Dar noi am crescut acciza asta la un nivel mult peste nivelul minim, avem 3 lei astăzi în litru, şi pentru că vrem primării în comune de 200 de oameni, adică nu vrem să facem reforme.
Asta e, de fapt, marea noastră problemă. Şi nu pot să ţip că Guvernul nu face nimic, pentru că, dacă ar face, n-ar face decât să crească deficitul, datoria, adică un necaz şi mai mare. Suntem între ciocan şi nicovală.Ajută Guvernul dacă nu vrei să fii populist şi ceri o reformă amplă. Ajută-l!
Jurnalistă: Mai există şi această variantă pusă pe masă, care va fi dată mâine în şedinţa de Guvern: exportul şi livrările intracomunitare de benzină şi motorină vor fi făcute exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei şi Ministerului Energiei.Şi vedem, aşadar, o limitare a exporturilor în acest context, domnule profesor.
Cristian Păun: Gândiţi-vă că aceste companii care vând petrol şi în România, şi afară, dacă vrem să reducă preţul şi să-şi menţină profitabilitatea într-o anumită zonă, ele, cumva, ar trebui lăsate să exporte pe pieţe unde poate obţin preţuri mai bune, neafectând oricum ceea ce vând pe piaţa lor locală.
Oricum, în momentul în care vii şi le blochezi vânzările, din care mai extragi o parte din profit, practic le limitezi ca profitul lor să-l obţină doar în România, unde ai tu grijă să-l loveşti prin tot felul de măsuri aberante şi asta ne va grăbi şi mai tare drumul către penurie şi către stocuri care se vor volatiliza foarte repede.
Jurnalistă: Domnule profesor, în opinia dumneavoastră, până la urmă, nu ar fi trebuit să fie luată nicio măsură?
Cristian Păun: Nu genul ăsta de măsuri şi nu foarte abrupte. Repet, da, nu.
Paradoxal, nu guvernul produce petrol. Ideea asta cu „să ia guvernul măsuri, să ia guvernul măsuri” ne duce într-o fundătură. Deci să nu supraîncărcăm guvernele şi politica de nişte soluţii, pentru că, de cele mai multe ori, soluţiile pe care le găsim la guverne sunt soluţii nocive din punct de vedere economic, ceea ce vedem că s-a şi întâmplat.
Poate declara mâine guvernul stare de urgenţă, necesitate, război, ce vreţi dumneavoastră, şi să pună zero preţ pe pâine, carne, lapte, ouă. Mâine poate să facă treaba asta. Este asta o soluţie?
Putem mâine să scoatem oamenii în stradă şi să strigăm cu toţii să vină guvernul să dea preţ de un leu la o listă de produse alimentare pe care noi o propunem guvernului?
Jurnalistă: Care ar fi soluţia din punctul dumneavoastră de vedere? Şi pe scurt, vă rog frumos, pentru că, din păcate, nu mai avem timp.
Cristian Păun: Foarte pe scurt, soluţii care să ajute creşterea numărului de alternative. De exemplu, sigur că acum este prea târziu. România va fi mai lovită ca alte ţări.
De exemplu, noi trebuia de mult să electrificăm o bună parte din parcul auto. N-am făcut-o. Râdeam de cei cu maşini hibride şi electrice. Da, dar aici trebuie lucrat. Şi noi n-am făcut asta. Şi acum, când vine iar criza peste noi, iar o să fim loviţi mai tare decât alţii.
Gazul din Marea Neagră. Doamne, noi trebuie deja să-l extragem, să producem energie electrică ieftină din el. Deci noi avem foarte multe întârzieri pe toate palierele.
