Consilier principal al instanţei supreme a UE: Miliarde de euro finanţare au fost acordate pe nedrept Ungariei
Principalul consilier al celei mai înalte instanţe a UE a declarat că aceasta ar trebui să anuleze o decizie a Comisiei Europene de a debloca miliarde de euro destinate Ungariei, fonduri care fuseseră suspendate din cauza unor preocupări serioase privind corupţia şi statul de drept.
Tamara Ćapeta, avocat general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a afirmat joi că executivul european nu ar fi trebuit să plătească fondurile deoarece Ungaria nu a pus efectiv în aplicare reformele judiciare care reprezentau condiţia pentru deblocarea acestora, scrie The Guardian.
Comisia a suspendat plata fondurilor către guvernul populist şi iliberal al prim-ministrului Viktor Orban în 2022, din cauza îngrijorărilor privind regresul democratic, susţinând că acesta nu combate corupţia şi nu asigură independenţa justiţiei.
Un an mai târziu, Comisia a concluzionat că Ungaria a făcut suficiente modificări pentru a îndeplini cerinţele necesare pentru eliberarea fondurilor şi a ridicat suspendarea, făcând ţara eligibilă pentru a primi aproximativ 10 miliarde de euro din diverse fonduri ale UE.
Parlamentul European a depus o plângere în 2024, susţinând că executivul UE a comis „erori evidente”. Unii eurodeputaţi au afirmat că decizia Comisiei, luată chiar înaintea unui summit-cheie al UE în care era necesar sprijinul lui Orban pentru ajutorul acordat Ucrainei, a fost motivată politic.
Opiniile avocatului general nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt adesea urmate de judecătorii instanţei, care sunt aşteptaţi să pronunţe decizia finală în cauza intentată de Parlament împotriva Comisiei în lunile următoare.
Ćapeta a declarat că executivul european nu a evaluat în mod corespunzător reformele sistemului judiciar din Ungaria şi a „aplicat incorect cerinţele impuse Ungariei atunci când a permis, fără nicio explicaţie, plata fondurilor bugetare”.
Executivul nu a fost transparent în procesul său decizional, a adăugat ea, concluzionând: „Comisia nu poate debloca fonduri ale UE către un stat membru până când reformele legislative necesare nu sunt în vigoare şi nu sunt aplicate în mod efectiv.”
Miliarde suplimentare din fonduri UE rămân suspendate pentru Ungaria, ceea ce l-a determinat pe Orban, considerat principalul factor perturbator al blocului, să acuze în mod regulat Comisia că intervine în afacerile interne ale ţării sale şi că foloseşte plăţile ca mijloc de constrângere.
Experţi în dreptul UE au afirmat că, dacă instanţa va da câştig de cauză Parlamentului, Comisia ar putea fi nevoită să recupereze banii prin reducerea finanţărilor viitoare. Hotărârea va stabili, în orice caz, un precedent important privind rolul Comisiei în cazurile legate de statul de drept.
Orban se confruntă în aprilie cu cea mai mare provocare din cei 16 ani ai săi la putere, din partea contracandidatului de centru-dreapta Peter Magyar şi a partidului său Tisza, care a promis să restabilească statul de drept şi să repare relaţiile cu UE. Magyar conduce detaşat în majoritatea sondajelor.
