Companiile ruseşti au suferit pierderi record de 7,5 trilioane de ruble din cauza sancţiunilor şi a problemelor economice

Pe fondul sancţiunilor în vigoare şi al provocărilor economice tot mai mari, companiile ruseşti au început să înregistreze pierderi în masă, scrie Moscow Times.

Din ianuarie până în noiembrie 2025, 18.200 de organizaţii au raportat pierderi în valoare totală de 7,5 trilioane de ruble. Aceasta este o valoare record, transmite Izvestia, citând date ale Rosstat.

Pentru aceeaşi perioadă din 2024, pierderile comerciale au fost estimate la 7 trilioane de ruble, iar în 2023, la 4 trilioane. Ponderea companiilor neprofitabile a atins anul trecut cel mai ridicat nivel de la pandemia din 2020, ajungând la 28,8%.

Conform datelor Rosstat, cele mai mari pierderi sunt înregistrate în sectorul producţiei (în special rafinarea petrolului şi metalurgia), comerţul cu ridicata şi mineritul (în special cărbunele, petrolul şi gazele naturale).

Companiile de construcţii, companiile de inginerie transporturi şi industria uşoară se confruntă, de asemenea, cu dificultăţi. Încetinirea economică a jucat un rol semnificativ în creşterea numărului de companii care înregistrează pierderi: în timp ce PIB-ul a crescut cu 4,3% în 2024, acesta va fi de 1% în 2025, potrivit Nataliei Milchakova, analist principal la Freedom Finance Global.

În acelaşi timp, mineritul suferă din cauza sancţiunilor şi a întăririi rublei, care a afectat exportatorii, potrivit economistului Akhmed Yusupov. Între timp, declinul comerţului este determinat de inflaţia ridicată, care a dus la o scădere a cererii consumatorilor, în special în prima jumătate a anului 2025, a remarcat Milchakova.

Principala consecinţă negativă a pierderilor crescânde ale întreprinderilor este încetinirea dezvoltării economice, spune Vladimir Eremkina de la Institutul de Studii Economice şi Politice al Academiei Prezidenţiale.

În acest caz, climatul investiţional se deteriorează, activitatea de inovare scade, iar mediul concurenţial se restrânge, companiile mari cu sprijinul statului jucând un rol din ce în ce mai important, a subliniat expertul.

„Pierderile masive ale întreprinderilor ameninţă să adâncească declinul industriei, să crească neplata datoriilor şi chiar falimentele. Acest lucru ar putea duce la o scădere a calităţii produselor şi la o reducere a competitivităţii atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă”, a adăugat Milchakova.

În acelaşi timp, a remarcat ea, veniturile din impozitul pe profit, care sunt deosebit de sensibile la nivel regional, sunt în scădere. Drept urmare, autorităţile dispun de mai puţine resurse pentru a finanţa proiecte naţionale şi obligaţii sociale, pentru a investi în construcţia şi repararea infrastructurii şi pentru a dezvolta sănătatea şi educaţia, a concluzionat expertul.