Comisia Europeană, avertisment pentru România şi Polonia. Ce obligaţii nu au îndeplinit cele două ţări

Comisia Europeană a decis joi să insiste asupra avertismentelor trimise până acum Poloniei şi României cu privire la reglementarea mai strictă a criptomonedelor.

Mai concret, Comisia a hotărât să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României şi Poloniei pentru că nu au transpus modificările aduse celei de a cincea Directive privind cerinţele de capital (Directive 2013/36/UE) introduse prin Regulamentul UE 2023/1114 privind pieţele criptoactivelor (MiCA) şi pentru că nu au comunicat Executivului comunitar normele privind sancţiunile administrative aplicabile în cazul încălcărilor, potrivit Ziare.com.

Regulamentul MiCA vizează criptoactivele şi serviciile şi activităţile conexe care nu sunt reglementate de alte acte legislative ale UE privind serviciile financiare, precizează CE în comunicat. Cele două state membre UE nu au notificat transpunerea modificărilor aduse celei de cincea Directive privind cerinţele de capital până la termen limită din 30 decembrie 2024, astfel cum se indică în scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisia Europeană în 7 mai 2025. De asemenea, cele două state membre UE nu au finalizat punerea în aplicare a Regulamentului privind sancţiunile administrative până la termen limită din 30 iunie 2025, cum era prevăzut de Regulamentul MiCA.

Prin urmare, Comisia Europeană a decis trimiterea de scrisori suplimentare de punere în întârziere României şi Poloniei, care au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi remedia deficienţele semnalate de Executivul comunitar. Dacă nu primeşte răspunsuri satisfăcătoare din partea acestor state membre, Comisia poate decide să emită avize motivate.

În practică, Bruxelles-ul nu cere României să reglementeze din nou criptomonedele, deoarece regulile de bază sunt deja stabilite prin regulamentul european MiCA. Problema semnalată de Comisia Europeană este că autorităţile române nu au finalizat modificările legislative necesare pentru supravegherea instituţiilor financiare implicate în piaţa cripto şi nici nu au stabilit complet regimul sancţiunilor aplicabile firmelor care încalcă noile reguli europene. Pentru investitori, aceste schimbări ar trebui să însemne platforme mai bine supravegheate, obligaţii mai stricte de transparenţă şi o protecţie mai mare împotriva fraudelor şi abuzurilor de pe piaţa activelor digitale.