"Cifra era falsă". Lider de sindicat arată "cum a manipulat IGPR statistica împuternicirilor la conferinţa de presă"
Liderul Sindicatului Poliţiştilor din România „Diamantul” (SPRD), Emil Păscuţ, îl contrazice pe chestorul Georgian Drăgan care a declarat că doar 9% dintre funcţiile de conducere din Poliţia Română sunt asigurate prin împuternicire iar restul prin concurs. Potrivit sindicalistului, cifra este una falsă iar numărul funcţiilor de conducere ocupate fără concurs este mult mai mare deoarece „include şi desemnările, despre care nu s-a spus un cuvânt”.
„La conferinţa de presă din 22 mai 2026, chestorul Georgian Drăgan a repetat obsesiv o cifră: 9%. Doar 9% dintre funcţiile de conducere din Poliţia Română sunt asigurate prin împuternicire. Restul, prin concurs. Cifra sună bine. Cifra era menită să închidă orice discuţie. Cifra era falsă. Nu aproximativ falsă. Nu interpretabil falsă”, scrie Păscuţ.
Sindicalistul explică cum a ajuns chestorul Georgian Drăgan la această cifră „fals construită”: „Prin trei mecanisme distincte de manipulare statistică, fiecare demonstrabil cu legislaţia în mână. Şi toate trei aplicate simultan”.
Cele trei mecanisme de manipulare descrise de liderul SPRD:
Mecanismul 1: Numitorul umflat cu funcţii de execuţie
Drăgan a declarat că Poliţia Română are 7100 de funcţii de conducere, din care aproximativ 3.500 pentru ofiţeri şi 3.600 pentru agenţi. Din totalul de 7.100, doar 650 sunt asigurate prin împuternicire. De aici, 9%.
Problema e la cele 3.600 de funcţii de agenţi. Drăgan le-a descris el însuşi: „să ştiţi că avem surpriză şi 3.500 de agenţi care au funcţii de conducere, respectiv de şef de post şi de ajutor de şef de post.
Ajutorul de şef de post nu este funcţie de conducere. Nu a fost niciodată. Încă din OG 38/2003 privind statutul agenţilor de poliţie, clasificarea era clară: singura funcţie de conducere pentru agenţi era „şef formaţiune” (care include şef de post). Ajutorul de şef de post era şi este funcţie de execuţie. Această clasificare nu s-a schimbat prin niciun act normativ ulterior. (...)
Mecanismul 2: Numărătoarea incompletă — desemnaţii invizibili
650 este numărul de împuterniciri pe care Drăgan l-a comunicat. Dar împuternicirea nu este singura formă prin care funcţiile de conducere sunt ocupate fără concurs în Poliţia Română.
Conform art. 27³⁵ din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen; b) mutare; c) numire directă (în cazuri limitate — reorganizare, reintegrare); c¹) numire directă pe funcţie de demnitate publică; d) alte cazuri prevăzute de lege. Desemnarea nu apare nicăieri în această enumerare. Nu este reglementată de Legea 360/2002 ca modalitate de ocupare a postului de conducere vacant.
Şi totuşi, desemnarea există şi este folosită masiv în Poliţia Română. A fost introdusă printr-un ordin de ministru — adică un act administrativ inferior legii organice — tocmai pentru a ocoli limitele legale ale împuternicirii.
Schema funcţionează în două etape. Mai întâi, un poliţist este împuternicit pe o funcţie de conducere. Legea permite maximum 6 luni, prelungibil o dată — deci maxim 12 luni. Când termenul legal expiră, în loc să se organizeze concurs, cum cere art. 27³⁵ din Legea 360/2002, poliţistul este plasat cu ” imputernicire” pe o funcţie inferioară (adjunct sef IPJ, de exemplu) şi este “desemnat” inapoi să exercite atribuţiile funcţiei superioare. “Desemnarea” este o creaţie a unui ordin de ministru care instituie o modalitate de ocupare a funcţiei de conducere inexistentă în legea organică, cu unicul scop de a eluda obligaţia legală de organizare a concursului.
Desemnarea nu este împuternicire. Nu este concurs. Nu este niciuna dintre modalităţile prevăzute de art. 27³⁵ din Legea 360/2002. Este un mecanism paralegal prin care un act normativ inferior creează o instituţie juridică pe care legea organică nu o recunoaşte. Împuternicirea ocoleşte concursul temporar. Desemnarea ocoleşte şi concursul, şi împuternicirea, şi legea. E frauda fraudei. Şi — acesta este punctul esenţial — desemnaţii nu apar în statisticile de împuterniciri. Omul conduce inspectoratul la fel ca înainte, fără concurs, dar a dispărut din cele 650. A dispărut din cele 9%.
Această realitate nu a fost comunicată nici presei, nici publicului. Recorder a întrebat despre împuterniciri. IGPR a răspuns despre împuterniciri. Dar funcţiile de conducere ocupate fără concurs includ şi desemnările, despre care nu s-a spus un cuvânt.
Iar ironia supremă: chestorul Drăgan acuză sindicatele că vor „să impună şefi”, când de fapt conducerea IGPR şi-a creat propriul mecanism paralegal — desemnarea — prin care îşi impune ea însăşi oamenii pe funcţii de conducere, ocolind legea, ocolind concursul şi ocolind statisticile.
Dacă adăugăm şi desemnaţii, numărul funcţiilor de conducere ocupate fără concurs nu mai este 650. Estimarea realistă, pe baza datelor cunoscute din sistem, duce procentul undeva spre 35-40% din funcţiile reale de conducere. Nu 9%.
Iar schema nu se aplică doar la nivelul inspectoratelor judeţene. Cei mai cunoscuţi desemnaţi din MAI se află chiar în vârful piramidei: Dorobanţu Ioana — împuternicită secretar general adjunct şi desemnată secretar general al MAI; Valentin Minoiu — desemnat director general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane; colonelul DGPI Lefterache — desemnat şef al Corpului de Control al MAI. Funcţii strategice, la cel mai înalt nivel, ocupate fără concurs, prin mecanismul paralegal al desemnării. Despre niciunul dintre aceştia nu a vorbit chestorul Drăgan la conferinţa sa de presă. Au dispărut din cele 650. Au dispărut din cele 9%.
La nivel teritorial, conform informaţiilor noastre, schema funcţionează la fel: la IPJ Prahova conduce un “desemnat”, la IPJ Buzău conduce un “desemnat”, la IPJ Dolj conduce un “desemnat”, la IPJ Tulcea conduce un “desemnat”. Doar o mică parte sunt prezentaţi aici. Numarul “desemnaţilor din MAI este foarte posibil sa fie chiar semnificativ mai mare ca numarul imputernicitilor. Toate aceste inspectorate apar în statistica lui Drăgan ca având conducerea „asigurată”, dar niciunul dintre aceşti poliţişti nu a trecut printr-un concurs pentru funcţia pe care o exercită efectiv. Şi niciunul nu apare în cele 650 de împuterniciri cu care IGPR a calculat inselator, procentul de 9%.
Cazul IPJ Buzău este edificator. La acest inspectorat, funcţia de şef IPJ este vacantă din 30.12.2023, iar funcţia de adjunct este vacantă din 30.12.2024. Ambele sunt acoperite prin împuternicire şi desemnare de aceeaşi persoană — Doloiu Ştefan — fără ca vreuna dintre cele două funcţii să fi fost scoasă vreodată la concurs. Un singur om, două funcţii vacante, un an şi jumătate fără concurs. Iar IPJ Buzău nu este un judeţ oarecare — este judeţul de baştină al secretarului de stat Despescu şi al fostului prim-ministru Ciolacu. Coincidenţă, desigur. (...)
Mecanismul 3: Diluarea prin raportare la bază în loc de vârf
Chiar dacă acceptăm cifrele lui Drăgan aşa cum sunt — 7.100 funcţii, 650 împuterniciri, 9% — rămâne o a treia manipulare, poate cea mai vizibilă.
Materialul Recorder nu vorbea despre împuternicirea unui şef de post dintr-o comună. Vorbea despre funcţiile de vârf: inspectori şefi de IPJ, directori din IGPR, funcţii strategice. Acolo se pune problema controlului discreţionar al conducerii asupra managementului Poliţiei Române.
Din chiar datele prezentate de Drăgan la conferinţă: din cele 42 de funcţii de inspector şef (DGPMB + 41 IPJ-uri), 11 sunt vacante şi asigurate prin împuternicire. Adică 26% din funcţiile de vârf ale Poliţiei Române.
Drăgan a diluat problema reală de la 26% la 9% prin simpla raportare la totalul funcţiilor, inclusiv cele din ultima treaptă a ierarhiei. E ca şi cum ai raporta numărul de generali fără concurs la totalul armatei, inclusiv soldaţi, ca să obţii un procent mic. (...)
De ce contează
Nu contează doar pentru că cifrele sunt false. Contează pentru că au fost prezentate ca date oficiale ale IGPR, la o conferinţă de presă instituţională, în faţa presei, ca răspuns la o investigaţie jurnalistică.
Contează pentru că pe baza acestor cifre, chestorul Drăgan a acuzat sindicatele de „alegaţii fără dovezi” şi de încercarea de a „impune şefi”. Când de fapt, sindicatele cereau exact ce demonstrează aceste cifre: că sistemul de ocupare a funcţiilor de conducere fără concurs este mult mai extins decât recunoaşte IGPR.
Contează pentru că Recorder a solicitat informaţii prin Legea 544/2001, a primit răspunsuri, şi a publicat pe baza lor. Dar răspunsurile IGPR erau ele însele construite pe o clasificare falsă şi pe omisiunea deliberată a “desemnărilor”.
Şi contează pentru toţi poliţiştii din România care se întreabă de ce colegul de alături conduce un inspectorat de ani de zile fără să fi trecut vreodată printr-un concurs pentru acea funcţie.
9% a fost o minciună. Cifrele reale sunt altele. Legislaţia este publică. Calculul imputernicitilor si desemnatilor îl poate face oricine, sub conditia sa se livreze transparent, informaţia.
Dacă împuternicirea a devenit un mecanism cronic de fraudare a legii în MAI, desemnarea este „frauda fradei”.
O ţară întreagă a fost păcălită de către un trepăduş produs el însuşi al sistemului corupt şi nereformat, menţinut şi patronat de ministrul Predoiu, exact ca predecesorii lui pe scaunul de ministru MAI.
