Apocalipsa locurilor de muncă provocată de inteligenţa artificială începe să pară reală

Inteligenţă Artificială (Imagine generată de Grok (xAI)
Redacţia
06.03.2026
Inteligenţă Artificială (Imagine generată de Grok (xAI)
Redacţia
06.03.2026

Este dificil de spus câte locuri de muncă au fost pierdute din cauza inteligenţei artificiale sau vor fi pierdute în viitor. Dar în cercurile tehnologice şi financiare, anxietăţile legate de o apocalipsă a locurilor de muncă provocată de AI sunt mai mari ca niciodată.

Săptămâna trecută, un studiu devenit viral al companiei Citrini Research, care imagina un viitor apropiat sumbru în care mari părţi ale forţei de muncă devin depăşite de inteligenţă artificială, a făcut Wall Street-ul să tremure.

Cu câteva săptămâni înainte, noul agent AI Claude Cowork al companiei Anthropic a declanşat o vânzare masivă de acţiuni din cauza temerilor că ar putea automatiza sarcini precum munca juridică, ştergând miliarde de dolari din valoarea pieţei. Potrivit Futurism, liderii din tehnologie avertizează de mai mulţi ani asupra potenţialului AI de a perturba piaţa muncii, dar abia în ultimele luni atmosfera a devenit atât de tensionată.

Mai mult gaz pe foc s-a aruncat când, săptămâna trecută, CEO-ul Block, Jack Dorsey, a anunţat că firma sa fintech, cunoscută anterior sub numele de Square, concediază 4.000 de angajaţi, sau aproape jumătate din forţa sa de muncă. Deşi Dorsey a atribuit concedierile angajărilor excesive din perioada pandemiei, el a lăudat şi faptul că „instrumentele de inteligenţă” creează „un nou mod de lucru” cu echipe mai mici.

Acest lucru a declanşat semnale de alarmă în întreaga industrie, potrivit unui rezumat al reacţiilor realizat de The Wall Street Journal.

„Square este doar începutul”, a scris pe X Clara Shih, fost executiv la Meta şi Salesforce, răspunzând unei postări lungi care susţinea că disponibilizările de la Block sunt „primele concedieri cauzate de AI”.

„O mulţime dintre joburile pentru care am folosit oameni în ultimii 20 sau 30 de ani nu vor mai necesita atât de mulţi oameni pentru a face aceleaşi lucruri”, a spus CEO-ul Amazon, Andy Jassy, într-un interviu pentru CNBC, când a fost întrebat despre concedierile lui Dorsey.

Temerile sunt justificate, dar probabil exagerate în momentul de faţă. Nu există nicio îndoială că firmele concediază un număr mare de angajaţi şi nici că multe dintre ele sunt deschis entuziaste de inteligenţă artificială. Un raport a constatat că AI a fost menţionată în anunţurile privind peste 54.000 de concedieri anul trecut. Printre aceşti angajatori se numără Amazon, care se află în procesul de a reduce 14.000 de posturi după ce a lăudat „câştigurile de eficienţă” rezultate din implementarea AI în întreaga companie.

Dar înlocuiesc cu adevărat sistemele autonome aceste locuri de muncă? Experţii avertizează că directorii ar putea pur şi simplu să folosească AI ca pretext pentru a justifica reduceri motivate pur financiar, un fenomen care a fost numit „AI-washing”.

Marcelo P. Lima, fondator şi managing partner la Heller House, a contestat afirmaţiile alarmiste potrivit cărora concedierile lui Dorsey de la Block ar fi fost determinate de AI, numindu-le „noua naraţiune falsă Citrini”.

„Toată lumea va presupune că Jack Dorsey… face asta din cauza AI. Nu este cazul”, a scris el pe X.

Realitatea, a explicat Lima, este că firma era deja supradimensionată. La fel ca multe companii tehnologice în timpul pandemiei, aceasta a angajat mii de oameni noi, crescându-şi forţa de muncă de la 3.900 de angajaţi în 2019 la 12.500 în 2022.

De asemenea, există puţine dovezi că sistemele AI sunt în prezent capabile să preia roluri umane într-un mod robust. Numeroase studii au constatat că chiar şi cei mai capabili agenţi AI eşuează în sarcini obişnuite de birou, oferind în acelaşi timp beneficii economice reduse: un studiu MIT citat frecvent a constatat că 95% dintre companiile care au integrat AI nu au înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor. Un alt corp de cercetare a arătat că AI poate avea efecte negative asupra angajaţilor umani, reducând eficienţa şi chiar intensificând munca.

Totuşi, frica de ceva este adesea mai dăunătoare decât lucrul în sine, iar dacă piaţa este zdruncinată constant de potenţialul încă vag al AI de a perturba — dacă nu chiar de a răsturna — piaţa muncii, acest lucru ar putea face ca incertitudinea economică să persiste ani la rând.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos