"Vine criza economică în România sau nu?" - Ce spune un cunoscut profesor de economie mondială

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a atras atenţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, că scăderea economică din ultimele trimestre nu înseamnă o criză iminentă, ci reflectă o recesiune tehnică generată de probleme structurale şi de începutul reducerii cheltuielilor bugetare, un proces necesar pentru corectarea deficitului şi stabilizarea preţurilor, care ar putea contribui, pe termen mediu, la îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi a percepţiei privind ratingul de ţară.

Redăm mai jos intervenţia expertului.

Jurnalistă: Domnule profesor, vine criza economică sau nu? Asta este întrebarea elementară în momentul acesta?

Christian Năsulea: Din punctul meu de vedere, nu. Din punctul meu de vedere, suntem în continuare pe un drum bun, care este necesar în aşa fel încât să mergem spre nişte indicatori macroeconomici, pe ansamblu, mai buni. Era de aşteptat să avem o scădere în trimestrul patru. Este o surpriză neplăcută, ca să-i spun aşa, faptul că această ajustare pe trimestrul patru a fost mai mare decât era anticipat anterior.

Însă trebuie să privim lucrurile şi în perspectivă. Acum că avem datele ajustate, aflăm că am fost în recesiune tehnică, de fapt, şi în 2024, când am avut două trimestre consecutive în care am avut o uşoară scădere. Deci vorbim totuşi de nişte probleme structurale pe termen lung, care se manifestă în continuare acum. Era normal să vedem această ajustare negativă, având în vedere că, în sfârşit, face şi statul român ceva în aşa fel încât să-şi reducă deficitul, ca să aducem preţurile sub control, să aducem cheltuielile statului sub control.

Şi cred că, din discuţiile pe care le-am avut cu colegi, cu experţi internaţionali, veştile legate de ratingul de ţară vor fi bune şi că, pe ansamblu, această scădere va contribui la o situaţie mai bună pentru ţara noastră decât cea în care suntem în prezent.

Jurnalistă: Bun. Ce înseamnă, practic, această recesiune tehnică, domnule profesor? Vreau să înţeleagă telespectatorii care nu au expertiză în domeniul economic, pentru că, dacă ne uităm pe datele Institutului Naţional de Statistică, observăm, în ultimele două trimestre, o scădere economică, ceea ce se traduce matematic în recesiune tehnică. Pe de altă parte, aşteptăm şi ratingul de ţară, tot astăzi. Cum credeţi că va fi?

Christian Năsulea: Ca să explicăm partea cu recesiunea, în primul şi în primul rând, înseamnă că, în ultimele două trimestre, deci în a doua jumătate a lui 2025, s-au vândut mai puţine produse şi servicii din economia românească.

Practic, am avut o performanţă mai slabă, pe fondul unor chestiuni, unor factori negativi care sunt externi, care vin din afara ţării şi, evident, şi pe fondul unui început de reformă, unui început de reducere a cheltuielilor pe care le face statul român, pentru că, în felul acesta, statul român nu a mai cumpărat la fel de multe lucruri din economie, iar angajaţii de la stat, pensionarii şi cei care depind de bugetul de stat pentru veniturile lor, de asemenea, au cumpărat mai puţine lucruri.

Deci, acesta este mecanismul care ne-a făcut să ajungem în această situaţie. Acesta este motivul pentru care spun că era absolut normal să avem date negative, să avem o uşoară scădere în ultima parte a lui 2025. Deci, aceasta este chestiunea de context.

Însă, repet, pentru mine este mult mai important ca politicienii să se ţină de ceea ce au promis şi să reducă deficitul în continuare, pentru că doar aşa vom putea să vedem o scădere a ratei inflaţiei, doar aşa se vor stabiliza, la un moment dat, preţurile, în aşa fel încât să nu mai avem această situaţie în care, de la o zi la alta, ne ducem şi vedem că lucrurile sunt mai scumpe la raft. Deci, aşa stau lucrurile pe întrebarea cu recesiunea.

Acum, vizavi de chestiunea ratingului de ţară. Ratingul de ţară ţine, de fapt, de capacitatea statului de a da banii înapoi pe care i-a împrumutat. Despre asta este vorba, în esenţă. Că în calculul ratingului de ţară se iau în considerare şi chestiuni care ţin de modul în care merge economia în ansamblu, ca să-şi poată da seama analiştii dacă are statul de unde să colecteze taxe în aşa fel încât să poată să-şi ramburseze împrumuturile, este o chestiune foarte importantă şi adevărată.

Dar, per total, de asta spuneam că mie mi se pare că este un semnal care are şanse să fie interpretat într-un sens pozitiv, într-o oarecare măsură. Înseamnă că această reducere care are loc, în sfârşit, în cheltuielile statului, reducere de deficit, funcţionează. Are nişte efecte palpabile la nivelul economiei şi mergem, în sfârşit, în direcţia în care ar fi trebuit să ne îndreptăm de foarte multă vreme, ca să ajungem undeva într-o zonă de indicatori macroeconomici care să fie sănătoşi.