"Va suporta tot necăjitul de rând şi costul acestui război?" - Lider PMP, semnal de alarmă

"Va suporta tot necăjitul de rând şi costul acestui război?", a ridicat problema liderul PMP Marius Paşcan, care atrage atenţia că, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, economia României, oricum aflată în criză, va fi afectată semnificativ.

Redăm mai jos analiza lui Marius Paşcan:

Deşi ţara noastră nu are relaţii economice directe semnificative cu Iranul, această circumstanţă teoretic favorabilă nu oferă nicio protecţie reală. Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global. Orice perturbare majoră a aprovizionării din Golful Persic se transmite inevitabil pe toate pieţele, inclusiv pe cea românească, prin cotaţiile internaţionale...

România a majorat accizele la toţi combustibilii de la 1 ianuarie 2026. De atunci, benzina s-a scumpit cu 87 de bani, iar motorina cu 96 de bani, majorările de taxe din ianuarie constituind primul impuls, conflictul din Orientul Mijlociu al doilea.

Pe baza informaţiilor oficiale ale Comisiei Europene privind preţurile, TVA şi accizele, rezultă că, în România, la nivelul din 2 martie, taxele însumau aproximativ 55,7% din litrul de benzină şi 51,1% din litrul de motorină. În lei, povara fiscală (accize, contribuţii şi TVA) este de ordinul a 4,45 lei/l la benzină şi 4,25 lei/l la motorină. Aşadar, şocul extern este amplificat de o structură internă în care acciza fixă şi TVA-ul ridicat fac ca orice scumpire a ţiţeiului să se transmită rapid la pompă şi în încasările statului. De aceea, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, deşi România se clasează pe locul 15-18 în UE la preţul benzinei fără taxe, însă structural, din pricina taxelor suplimentare impuse de stat, consumatorul final nu beneficiază de această poziţie aparent favorabilă.

Efectele economice asupra României se vor vedea în patru direcţii. În primul rând, creşte semnificativ preţul carburanţilor, afectând direct transportul rutier, distribuţia şi agricultura. În al doilea rând sporeşte inflaţia, carburanţii împing în sus aproape toate preţurile, de la alimente la servicii. Al treilea este canalul industrial european. Reuters arată că industria europeană se plânge deja că preţurile la energie sunt de peste două ori mai mari decât în SUA şi China.

Totodată, BNR subliniază că România este integrată în lanţurile industriale ale Germaniei, Franţei şi Italiei, mai ales în electric, auto şi chimie, deci orice pierdere de competitivitate în nucleul industrial european se transmite indirect şi către firmele româneşti. Al patrulea este canalul extern, întrucât un petrol mai scump măreşte factura de import şi poate adânci din nou dezechilibrele externe.

Situaţia este agravată de dependenţa economiei româneşti de importuri. Deşi România are producţie proprie de petrol şi gaze, rămânem un importator net de produse petroliere rafinate, iar aprovizionarea se face la cotaţii internaţionale. Potrivit datelor europene, 40% din importurile europene de motorină şi combustibil de aviaţie tranzitează Strâmtoarea Hormuz, ceea ce transformă blocajul din Golf într-un risc direct pentru preţurile la pompa românească.

Guvernul României se află acum în faţa mai multor urgenţe suprapuse, care cer răspunsuri nuanţate şi simultane. Prima urgenţă este protejarea puterii de cumpărare a populaţiei (oricum grav afectate în acest an). Ministerul Energiei a avertizat că preţurile ar putea atinge 10 lei/litru, o cifră care, pe fondul inflaţiei deja ridicate şi al nivelului modest al veniturilor, ar produce un şoc social semnificativ.

Instrumentul fiscal cel mai la îndemână este reducerea temporară a TVA la combustibil sau ajustarea accizelor, o măsură adoptată şi de alte state europene în crizele energetice anterioare. Guvernul trebuie să analizeze această opţiune ca urgenţă, calibrând impactul bugetar faţă de beneficiul social. În paralel, este necesară activarea mecanismului de monitorizare anti-speculaţie la pompa de combustibili. Este o soluţie invocată deja de ministrul Bogdan Ivan, care a avertizat că va bloca orice majorare de preţuri nejustificată.

În esenţă, pentru România, miza nu este doar cât costă azi litrul de carburant, ci faptul că un nou şoc petrolier loveşte o economie cu inflaţie încă mare, creştere slabă şi deficit bugetar ridicat. Credeţi că actuala guvernare va avea luciditatea necesară să reacţioneze eficient şi să-i protejeze pe românii oricum greu încercaţi economic, din pricina iresponsabilităţii şi a megalomaniei politicianiste?