Un nou raport constată că împrumutul UE pentru reparaţii destinat Ucrainei nu implică riscuri juridice suplimentare

Un nou raport analitic al Institutului KSE, elaborat în comun cu Centrul pentru Modernitate Liberală (LibMod) şi un grup de experţi internaţionali în drept, concluzionează că împrumutul Uniunii Europene pentru reparaţii destinat Ucrainei nu creează noi riscuri juridice materiale pentru statele membre ale UE sau pentru instituţiile financiare, relatează Kyiv Post.

Mecanismul, care direcţionează sprijin financiar pe termen lung către Ucraina folosind veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, a stârnit îngrijorări în rândul unor guverne şi participanţi la piaţă cu privire la posibile litigii.

Premierul Belgiei, Bart De Wever, ar fi avertizat Comisia Europeană că planurile acesteia de a utiliza activele suverane ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de reparaţii propus, în valoare de 140 de miliarde de euro, pentru Ucraina sunt „fundamental defectuoase”. El a spus că Rusia ar încerca să vizeze Euroclear „oriunde poate, inclusiv în jurisdicţii favorabile Rusiei”, menţionând că structura globală a companiei o face vulnerabilă.

Autorii de la KSE şi LibMod, alături de alţi autori ai raportului, susţin că aceste preocupări sunt în mare măsură nefondate şi se referă mai degrabă la regimul de sancţiuni subiacent decât la designul juridic al împrumutului.

KSE, LibMod: lipsa unor foruri juridice viabile limitează opţiunile Rusiei de a contesta împrumutul

Autorii concluzionează că împrumutul pentru reparaţii este conceput într-un mod care nu generează noi riscuri juridice materiale dincolo de cele care decurg deja din regimul de sancţiuni existent, din următoarele motive:

Explozii au avut loc peste noapte la Rostov-pe-Don şi Bataisk, după ce un atac cu dronă a incendiat un petrolier în port. Doi membri ai echipajului au fost ucişi, au declarat oficiali ruşi.

• Instanţele ruseşti. Orice hotărâre a unei instanţe ruse nu ar fi recunoscută sau executată în Uniunea Europeană sau în Regatul Unit. Acest lucru rezultă din considerente de ordine publică şi din lipsa jurisdicţiei, cu condiţia ca pârâţii să nu se supună voluntar jurisdicţiei instanţelor ruse sau să nu intre pe fondul cauzei.

• Instanţele naţionale din UE şi Regatul Unit. Este puţin probabil ca Rusia sau Banca Centrală a Rusiei să introducă acţiuni în faţa instanţelor naţionale din UE sau din Regatul Unit. O astfel de acţiune ar implica un risc semnificativ de renunţare la imunitatea suverană şi i-ar putea expune la cereri reconvenţionale.

• Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Acţiunile introduse de Rusia sau de Banca Centrală a Rusiei în faţa CJUE s-ar confrunta cu un prag excepţional de ridicat. Orice acţiune reuşită ar necesita dovada unei încălcări suficient de grave a dreptului UE şi a unui prejudiciu demonstrabil. Având în vedere natura neconfiscatorie a împrumutului pentru reparaţii, îndeplinirea acestor condiţii este extrem de improbabilă. În orice caz, o astfel de acţiune ar fi îndreptată împotriva instituţiilor UE, nu a statelor membre individuale.

• Instanţe internaţionale. Nicio instanţă internaţională nu are jurisdicţie pentru a judeca acţiuni introduse de Rusia sau de Banca Centrală a Rusiei în legătură cu împrumutul pentru reparaţii. Rusia nu acceptă jurisdicţia nici a Curţii Europene a Drepturilor Omului, nici a Curţii Internaţionale de Justiţie în astfel de chestiuni.

• Arbitraj investiţional. Acţiunile introduse în temeiul tratatelor bilaterale de investiţii dintre Rusia şi Belgia, precum şi dintre Rusia şi unele alte state membre ale UE, sunt puţin probabil să fie admise spre examinare, întrucât termenii tratatelor bilaterale de investiţii moştenite din perioada URSS impun ca existenţa pretinsei exproprieri să fie stabilită de instanţele naţionale ale statului pârât. Chiar şi într-o analiză ipotetică pe fond, şansele de succes ar rămâne extrem de limitate, iar executarea oricărei hotărâri arbitrale ar fi blocată pe motive de ordine publică.

• Arbitraj interstatal. Posibilele proceduri interstatale ar fi, cel mai probabil, limitate la chestiuni de interpretare a tratatelor, mai degrabă decât la cereri de despăgubire. Totuşi, dacă Rusiei i s-ar permite să îşi formuleze propriile pretenţii substanţiale şi/sau să exercite protecţie diplomatică pentru entităţi ruseşti, doctrina contramăsurilor ar exclude caracterul ilicit al conduitei Belgiei sau al altor state pârâte.

De ce spun experţii că împrumutul pentru reparaţii este solid din punct de vedere juridic

Raportul notează că principalele îngrijorări juridice şi financiare ridicate de unele ţări şi părţi interesate se referă în principal la sancţiunile de bază şi la imobilizarea activelor, mai degrabă decât la designul împrumutului pentru reparaţii în sine.

În acelaşi timp, mecanismul încorporează un sistem multistratificat de garanţii, menit să minimizeze orice riscuri reziduale pentru statele membre ale UE şi instituţiile financiare, şi este evaluat ca un instrument solid din punct de vedere juridic, neconfiscatoriu, pentru sprijinirea pe termen lung a Ucrainei în contextul agresiunii ruse.

Studiul analitic a fost publicat pentru prima dată de Centrul pentru Modernitate Liberală.

Raportul a fost elaborat de un grup de avocaţi şi economişti internaţionali, cu participarea experţilor Institutului KSE, inclusiv Tetyana Nesterchuk (Barrister, Fountain Court Chambers; Senior Legal Fellow nerezident la Institutul KSE), Anna Vlasyuk (şefa departamentului de cercetare în drept internaţional şi politici publice, Institutul KSE), împreună cu Patrick Heinemann (Partener, Bender Harrer Krevet), Anton Moiseienko (lector principal şi director de cercetare, ANU College of Law), Philip Zelikow (Botha-Chan Senior Fellow, Hoover Institution, Stanford University), Yuliya Ziskina (Senior Legal Researcher, Razom for Ukraine) şi Tom Grant (Senior Research Fellow, Wolfson College, University of Cambridge; Fellow al Lauterpacht Centre for Internaţional Law).