Extrema dreaptă europeană se aliniază politicii americane

Parlamentari din partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) au ajuns pe prima pagină a ziarelor săptămâna trecută, după ce au participat la o gală organizată de Young Republican Club, un important eveniment de networking pentru partidul preşedintelui american Donald Trump, relatează DPA.

Ei sunt departe de a fi singurii: politicieni din numeroase ţări europene îl admiră deschis pe preşedintele SUA şi politicile sale, în pofida – sau tocmai din cauza? – atacurilor administraţiei sale la adresa Uniunii Europene.

Aceşti politicieni de dreapta se simt adesea mai apropiaţi de unele dintre tendinţele mai autoritare ale lui Trump decât de mişcările liberale sau social-democrate din propriile ţări.

De la realegerea lui Trump, un nucleu de politicieni europeni continentali de prim rang şi mari partide de dreapta – în special din Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Franţa, Germania, Spania, Austria şi Polonia – şi-au exprimat public sprijinul sau admiraţia pentru Trump.

Susţinătorii europeni ai lui Trump şi-au unit forţele şi în Parlamentul European. Gruparea Patrioţii pentru Europa – care include partidul Fidesz din Ungaria, Adunarea Naţională (RN) din Franţa, Lega din Italia, Partidul Libertăţii (FPÖ) din Austria, Vlaams Belang din Belgia, partidul ceh ANO, Partidul Popular Danez, VOX din Spania şi Partidul pentru Libertate (PVV) din Ţările de Jos – s-a poziţionat ca o facţiune pro-Trump.

O societate a admiraţiei reciproce

La rândul său, mişcarea conservatoare americană se apropie mai deschis de mişcările europene de extremă dreapta decât în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat Nina Jankowicz, specialistă în dezinformare care a lucrat în Departamentul pentru Securitate Internă sub fostul preşedinte Joe Biden.

„Am văzut unele dintre aceste lucruri petrecându-se pe sub ascuns, dar acum este politică oficială”, a spus Jankowicz.

„Nu-mi pot aminti un moment în care un preşedinte american să fi fost dispus să-şi exprime atât de deschis preferinţele în alegeri străine în acest mod, cel puţin în istoria modernă”, a remarcat Thomas Carothers de la Carnegie Endowment for International Peace.

Germania

Membri de rang înalt ai AfD sunt o prezenţă constantă la evenimente conservatoare din Statele Unite. Lidera partidului, Alice Weidel, nu a spus încă dacă plănuieşte o vizită, dar afirmă că a primit „numeroase invitaţii” din Washington, care sunt în prezent analizate.

Mişcarea MAGA [Make America Great Again] a lui Trump şi AfD împărtăşesc abordări similare în privinţa migraţiei şi politicilor sociale şi ambele se consideră angajate într-o luptă împotriva a ceea ce percep drept hegemonie de stânga în democraţiile occidentale.

Vicepreşedintele lui Trump, JD Vance, şi fostul său consilier, şeful Tesla Elon Musk, au luat partea AfD în campania pentru alegerile federale germane din acest an.

Vance s-a întâlnit demonstrativ cu Weidel în marja Conferinţei de Securitate de la München din februarie, acuzând Germania şi alţi aliaţi europeni că restrâng libertatea de exprimare şi marginalizează partide precum AfD.

Franţa

Mişcarea MAGA a lui Trump se apropie de extrema dreaptă franceză ca parte a ofensivei sale ideologice externe de la revenirea sa la putere, autorităţile franceze fiind îngrijorate de influenţa acesteia înaintea alegerilor prezidenţiale-cheie din 2027.

Adunarea Naţională (RN) vede puncte comune cu mişcarea conservatoare americană.

„Ne regăsim în teme precum lupta împotriva imigraţiei şi protecţia frontierelor”, precum şi în denunţarea culturii „woke”, a declarat vicepreşedintele RN, Louis Aliot.

Un sondaj de la sfârşitul lunii noiembrie a prognozat că liderul RN, Jordan Bardella, ar deveni preşedinte în 2027, indiferent de cine ar fi adversarul său în turul al doilea. Deşi nu este candidatul oficial al partidului, politicianul în vârstă de 30 de ani este foarte popular.

Marine Le Pen, care a candidat de trei ori, nu mai poate candida în urma unei condamnări pentru corupţie. Ea a făcut însă apel, iar un nou proces este aşteptat la începutul anului viitor.

Italia

Guvernul italian, condus de prim-ministra Giorgia Meloni, menţine o poziţie pragmatică şi aliniată ideologic cu Trump, folosindu-şi relaţia personală cu acesta pentru a acţiona ca un potenţial mediator între SUA şi UE.

Meloni a fost singurul lider european care a participat la a doua învestire a lui Trump, în ianuarie. Partidul său de dreapta, Fratelli d’Italia, împărtăşeşte multe viziuni conservatoare cu Trump, inclusiv o poziţie dură privind migraţia, valorile familiei tradiţionale şi opoziţia faţă de cultura „woke”.

Totuşi, Meloni a criticat tarifele americane impuse exporturilor UE.

Ungaria

Trump i-a acordat premierului ungar Viktor Orban o scutire de un an de la sancţiuni pentru achiziţionarea de petrol şi gaze ruseşti, după ce cei doi aliaţi de dreapta au avut o întâlnire cordială la Casa Albă în noiembrie.

Ei au multe în comun din punct de vedere politic, adoptând poziţii similare în special în privinţa războiului din Ucraina. Orban l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump drept un „preşedinte al păcii” şi mizează pe el pentru a pune capăt conflictului.

Trump, la rândul său, a susţinut fără rezerve poziţia dură a lui Orban în materie de migraţie, afirmând că omologii săi din UE ar trebui să îi arate mai mult respect.

Orban şi-a vizitat „dragul prieten” Trump la reşedinţa acestuia de la Mar-a-Lago, în Florida, de trei ori anul trecut, însă revenirea lui Trump la putere a avut un efect mixt asupra Ungariei.

Pe de o parte, Washingtonul a retras sancţiunile împotriva principalului consilier al lui Orban, Antal Rogan, şi a restabilit statutul ţării într-un program de scutire de vize. Pe de altă parte, tarifele lui Trump împotriva UE au lovit puternic industria auto orientată spre export a Ungariei, afectând o economie deja fragilă.

Stagnarea economică îi aduce lui Orban o provocare fără precedent pentru cei 15 ani de guvernare, alegerile fiind programate pentru aprilie.

„Un procent foarte mare dintre liderii europeni ar dori să-l vadă pe Viktor Orban pierzând următoarele alegeri, dar nu vor spune asta cu voce tare”, a spus Carothers.

Polonia

Şefa Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, Kristi Noem, l-a susţinut pe preşedintele conservator Karol Nawrocki într-o vizită în Polonia, înaintea alegerilor din iunie. Trump şi-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru Nawrocki, al cărui slogan electoral se traduce prin „Polonia pe primul loc! Poporul polonez pe primul loc!”

Când Nawrocki a vizitat Casa Albă în septembrie, Trump a spus că este mândru că l-a susţinut şi l-a felicitat pentru victorie: „A fost o cursă destul de dură, destul de urâtă, şi i-a învins pe toţi.”

Cehia

Viitorul premier ceh, Andrej Babis, s-a prezentat recent drept „trumpist” şi „pacifist”, respingând ajutorul militar pentru Ucraina. Babis este favorabil politicilor lui Trump, dar a criticat politica tarifară a administraţiei americane drept „nebunească”.

Liderul mişcării ANO a fost prim-ministru între 2017 şi 2021, înainte de a reveni la putere la alegerile generale din octombrie. Sloganul său electoral, „Cehia puternică”, este o referinţă directă la motto-ul MAGA al lui Trump.

Presa străină îl descrie adesea pe premierul revenit şi miliardar drept un „Trump ceh”, afirmând că are o reţetă similară pentru salvarea Europei – opoziţia faţă de imigraţie şi politicile verzi.

Austria

Partidul austriac de dreapta FPÖ împărtăşeşte mult teren ideologic cu Trump în privinţa migraţiei, suveranităţii şi euroscepticismului. Liderul partidului, Herbert Kickl, a fost unul dintre puţinii politicieni europeni invitaţi la a doua învestire a lui Trump, dar nu a participat. Kickl îl consideră pe Trump un model.

Ţările de Jos

Geert Wilders, liderul populist al Partidului pentru Libertate (PVV), este uneori poreclit „Trump-ul olandez” – şi împărtăşeşte viziuni anti-imigraţie şi anti-sistem cu preşedintele SUA. Totuşi, partidul său a avut rezultate sub aşteptări la alegerile parlamentare din octombrie.

Spania

Partidul populist de dreaptă VOX din Spania este pe aceeaşi lungime de undă cu Trump într-o serie de teme: protecţia frontierelor, euroscepticismul şi valorile sociale conservatoare.

Liderul partidului, Santiago Abascal, a găzduit la Madrid un eveniment „Make Europe Great Again” împreună cu alţi lideri europeni de dreaptă.

Bulgaria

În această lună, Sofia a devenit primul stat membru al UE care a purtat un Dialog Strategic cu SUA sub noua administraţie Trump.

Luna trecută, mai mulţi politicieni bulgari au comentat eforturile lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina.

Preşedintele Rumen Radev a descris planul de pace al lui Trump drept „raţional” şi a avertizat că Europa riscă să prelungească conflictul prin întârzierea negocierilor. El a criticat sprijinul financiar şi militar continuu pentru Ucraina.

Între timp, fostul prim-ministru Boiko Borisov a salutat iniţiativa de pace a SUA, subliniind importanţa coordonării în cadrul UE şi NATO şi a sprijinului continuu pentru Ucraina.