Şefa Comisiei Europene: Reducerea sectorului energiei nucleare din Europa a fost o "greşeală de strategie"
Reducerea sectorului energiei nucleare din Europa a fost o „greşeală strategică”, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce guvernele se confruntă cu o criză energetică provocată de războiul din Iran.
Europa producea aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară în 1990, dar această pondere a scăzut la 15%, a spus ea la un eveniment la Paris, lăsând continentul dependent de importurile de petrol şi gaze, ale căror preţuri au crescut în ultimele zile.
A fi „complet dependent de importuri scumpe şi volatile” de combustibili fosili pune Europa într-un dezavantaj faţă de alte regiuni, a spus von der Leyen într-un discurs, potrivit Reuters.
„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greşeală de strategie pentru Europa să întoarcă spatele unei surse fiabile şi accesibile de energie cu emisii reduse”, a afirmat von der Leyen.
Germania a luat o decizie politică, sub cancelarul de atunci Angela Merkel, de a elimina treptat centralele nucleare din cauza opoziţiei publice şi a preocupărilor privind siguranţa după dezastrul de la Fukushima din 2011. Von der Leyen era ministru în guvernul Merkel când a fost luată această decizie.
Ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, a criticat marţi „strategia orientată spre trecut” a lui von der Leyen privind energia nucleară.
„Electricitatea mai curată şi mai sigură din vânt şi soare este mai ieftină, a impulsionat de mult tranziţia energetică şi nu produce deşeuri radioactive”, a spus Schneider într-un comunicat.
UE a extins rapid energia regenerabilă, dar centralele pe gaz rămân o parte importantă a mixului energetic, iar combustibilii fosili încă domină consumul de energie în sectoare precum transportul şi încălzirea.
Dependenţa continuă şi puternică de petrol şi gaze importate a expus ţările europene la creşterea abruptă a preţurilor energiei în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze după invadarea Ucrainei.
O renaştere nucleară?
Bugetul UE nu finanţează direct proiecte de energie nucleară deoarece acestea nu sunt susţinute în unanimitate de cele 27 de guverne membre.
Într-un semn al acceptării tot mai mari a tehnologiei în UE, von der Leyen a spus că executivul Comisiei va oferi o garanţie de 200 de milioane de euro pentru investiţii private în tehnologii nucleare inovatoare.
Ea a spus că banii vor proveni din piaţa de carbon a UE.
Unele ţări ale UE care anterior se opuneau energiei nucleare, precum Danemarca şi Ţările de Jos, şi-au mai atenuat recent poziţia, în timp ce caută modalităţi de a asigura cantităţi mari de electricitate stabilă şi cu emisii reduse de carbon pentru industria grea.
Altele, inclusiv Austria şi Luxemburg, rămân opuse.
Franţa, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susţine că energia stabilă şi cu emisii reduse de carbon provenită din centralele nucleare este esenţială pentru competitivitatea industrială.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că UE — unde producătorii de energie nucleară încă importau 15% din uraniul lor din Rusia în 2024 — trebuie să se orienteze către alţi furnizori.
„Trebuie să cooperăm la nivel internaţional pentru a face progrese în această privinţă, pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare”, a declarat el la evenimentul de la Paris, adăugând că Franţa intenţionează să îşi crească propria capacitate de îmbogăţire.
Franţa a importat 39% din uraniul său îmbogăţit din Rusia în 2025, arată datele vamale.
Macron a propus, de asemenea, standardizarea proiectelor de reactoare în întreaga Europă. Acest lucru ar putea avantaja gigantul nuclear de stat francez EDF, care a întâmpinat dificultăţi în câştigarea unor licitaţii recente pentru proiecte noi.
În 2024, compania sud-coreeană KHNP a câştigat o licitaţie în valoare de cel puţin 18 miliarde de dolari pentru construirea unei noi centrale nucleare în Republica Cehă, o decizie pe care ofertantul perdant EDF a încercat să o blocheze în instanţă.
