Moscova introduce accesul la internet pe bază de "liste albe"

Autorităţile au lansat un test pe scară largă al internetului pe bază de listă albă în Moscova, au declarat surse pentru Code Durov. Acestea spun că măsura a afectat chiar şi Wi-Fi-ul gratuit din metrou—pe anumite linii sunt disponibile acum doar site-uri aprobate de guvern.
„Nu poţi coborî în metrou şi să accesezi, de exemplu, Telegram prin Wi-Fi”, au menţionat sursele publicaţiei.
Comunicaţiile în Moscova sunt restricţionate de aproximativ o săptămână. Potrivit The Moscow Times, o sursă RBC din piaţa securităţii informaţionale a raportat că Ministerul Dezvoltării Digitale testează blocarea accesului la site-uri care nu se află pe lista albă.
„Aceste testări au loc de mult timp în regiuni, iar acum au ajuns şi la Moscova”, a explicat el.
Surse ale Kommersant din piaţa telecomunicaţiilor au relatat anterior că operatorii au fost instruiţi să impună blocări în anumite districte ale capitalei.
Între 5 şi 8 martie, locuitorii Districtelor Administrative de Sud şi Central au experimentat o întrerupere completă: atât internetul mobil, cât şi apelurile telefonice au fost indisponibile, telefoanele afişând statutul „doar apeluri de urgenţă”. Întreruperile au fost limitate la anumite zone.
Pe 9–10 martie, serviciul de voce a fost restabilit, dar internetul mobil a rămas blocat. În centrul oraşului acesta rămâne indisponibil, reţeaua putând coborî la E. În ultimele 24 de ore, Downdetector a înregistrat peste 2.600 de plângeri din partea locuitorilor Moscovei. Beeline, MegaFon şi T2 au negat orice implicare în întreruperi.
Pe 9 martie, internetul mobil a fost oprit în Sankt Petersburg. Locuitorii s-au plâns că toate aplicaţiile de mesagerie, site-urile şi aplicaţiile bancare nu funcţionează, cu excepţia celor aflate pe lista albă.
Kremlinul a atribuit restricţiile de comunicaţii din Moscova şi Sankt Petersburg măsurilor de securitate. Secretarul de presă al preşedintelui, Dmitri Peskov, a subliniat că toate întreruperile sunt realizate „în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare” şi că informaţiile despre acestea au fost furnizate „în avans”.
„Aţi avut ocazia să vă familiarizaţi recent cu legile adoptate în această privinţă. Totul, de fapt, este probabil legat de cea mai importantă necesitate—asigurarea securităţii”, a spus Peskov marţi, 10 martie.
În toamnă, Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicaţiilor şi Mass-Media a prezentat o listă albă de resurse la care accesul ar urma să fie menţinut chiar şi după introducerea restricţiilor. Aceasta includea site-urile agenţiilor guvernamentale şi ale operatorilor telecom, Gosuslugi, reţelele sociale VKontakte şi Odnoklassniki, Mail.ru, mesageria naţională Max, serviciile Yandex, platforma video Rutube şi portalul de vot electronic la distanţă.
Ulterior, lista albă a fost extinsă pentru a include site-uri ale unor instituţii de propagandă precum RIA Novosti, TASS, Komsomolskaya Pravda, Gazeta.ru, Lenta.ru şi altele.
O tranziţie completă la un internet bazat pe listă albă în Rusia ar putea avea loc până în 2028, potrivit experţilor RKS Global. Aceştia anticipează, de asemenea, consolidarea mecanismelor de control digital, inclusiv incriminarea oricărei comunicări în afara supravegherii agenţiilor de securitate, implementarea pe scară largă a recunoaşterii faciale şi introducerea „banilor programabili”, care pot fi cheltuiţi doar pentru achiziţii autorizate.