Savonea oferă CCR-ului o nouă portiţă pentru a bloca reforma pensiilor magistraţilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a găsit o nouă cale de oferi CCR-ului un pretext pentru a amâna decizia pe reforma pensiilor magistraţilor, reformă care nu este doar unul din dezideratele majore ale societăţii ci şi un jalon în PNRR a cărui neîndeplinire ne va costa 231 milioane de euro.

Mai exact, Savonea a cerut marţi Curţii Constituţionale a României (CCR) să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) prin mecanismul întrebării preliminare.

"Întrebare preliminară privind regimul juridic ocrotit de legislaţia europeană privind statutul magistraţilor

Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.

Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, se securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor. Această obligaţie derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.

În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecţie formulate, susţinem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

(2) nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare.

(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor;

(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; şi

(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii."