Restricţionarea aplicaţiei Telegram de către Putin, criticată de propagandiştii ruşi

Unii dintre cei mai vocali susţinători ai preşedintelui rus Vladimir Putin sunt revoltaţi de cea mai recentă măsură a Kremlinului de a restricţiona serviciul de mesagerie Telegram şi de a împinge populaţia să folosească o nouă alternativă susţinută de stat.

Săptămâna trecută, milioane de utilizatori ai Telegram din Rusia au experimentat încetiniri şi întreruperi ale aplicaţiei, după ce autoritatea de reglementare în comunicaţii Roskomnadzor a impus noi restricţii asupra serviciului. Presiunea reprezintă cea mai recentă mişcare într-o campanie de durată menită să promoveze ceea ce Kremlinul numeşte un internet suveran, care a dus la blocarea YouTube, Instagram şi WhatsApp.

Însă atacul asupra Telegram ar putea fi un pas prea departe, scrie Bloomberg. A atras critici şi comentarii din zone neaşteptate, inclusiv din partea soldaţilor care folosesc serviciul pentru a comunica din tranşee, a bloggerilor pro-război şi a oficialilor regionali. Chiar şi purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a deplâns măsura.

Vladimir Soloviov, prezentatorul cu vederi radicale al emisiunii săptămânale „Moscova. Kremlin. Putin.” de pe postul federal Rossiya-1, s-a plâns într-o transmisiune live că a observat deja o scădere a audienţei de când au început măsurile, pe 9 februarie. Soloviov este un personaj-cheie în eforturile de propagandă ale Rusiei şi este sancţionat de Uniunea Europeană şi Regatul Unit.

„Este pentru prima dată când vedem astfel de rupturi interne în cadrul diferitelor comunităţi loiale Kremlinului. Telegram a înlocuit mass-media mainstream în Rusia. Oamenii interesaţi de politică şi o mare parte a elitei ruse urmăresc canalele Telegram pentru a se informa”, a declarat Tatiana Stanovaia, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center.

Kremlinul îşi intensifică ofensiva împotriva platformelor pe care nu le controlează, Rusia trecând, de asemenea, la blocarea completă a WhatsApp, deţinut de Meta Platforms Inc., săptămâna trecută. Guvernul doreşte ca ruşii să adopte o „super-aplicaţie” administrată de stat, numită Max, modelată după WeChat din China, despre care criticii spun că îi lasă pe utilizatori vulnerabili la supravegherea serviciilor de securitate ruse.

Rusia a crescut în mod constant presiunea asupra companiilor tehnologice străine de la invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, în urmă cu patru ani. Servicii de mesagerie şi platforme precum Snapchat, FaceTime, Discord, Viber şi Signal au fost toate blocate. Aceste servicii rămân disponibile ruşilor prin intermediul reţelelor private virtuale (VPN).

Totuşi, recentele măsuri împotriva Telegram, care este al doilea cel mai popular serviciu de mesagerie din Rusia potrivit firmei de cercetare a aplicaţiilor mobile Apptopia, au atins un punct sensibil. Roskomnadzor a declarat că noile limitări au fost impuse deoarece serviciul nu a respectat legile ruseşti care cer stocarea locală a datelor personale. Autoritatea a blocat apelurile vocale şi video prin Telegram în august, însă funcţiile de bază, inclusiv canalele de difuzare, au continuat să funcţioneze până săptămâna trecută.

Comentatoarea pro-Kremlin Ekaterina Mizulina, numită „principalul cenzor al internetului” din Rusia pentru rolul său în depunerea de plângeri împotriva jurnaliştilor şi personalităţilor publice, s-a opus restricţiilor.

„Nu susţin propunerile de a introduce limitări asupra Telegram. Ar fi o greşeală să pierdem un instrument atât de vital pentru promovarea ideilor şi poziţiilor pro-ruse”, a scris Mizulina pe canalul său Telegram săptămâna trecută.

Decizia are impact şi pe linia frontului. Mai mulţi bloggeri militari de pe Telegram, inclusiv Arkhanghel Spetsnaza, cu peste 1,1 milioane de abonaţi, au afirmat în postări că măsura riscă să lase soldaţii fără comunicaţii.

Nu există alternative viabile la Telegram pe front, potrivit unui soldat rus care a cerut să nu fie identificat, deoarece nu era autorizat să vorbească despre acest subiect. Oficialii care au aprobat blocarea nu sunt conştienţi de situaţia reală din teren, a spus el.

Viatceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, care se învecinează cu Ucraina şi s-a confruntat cu atacuri frecvente cu drone, a avertizat că măsurile „pot afecta fluxul operaţional al informaţiilor”.

Kremlinul a apărat public autoritatea Roskomnadzor.

„Nu se poate decât exprima regret aici. Nu este nimic bun în asta, dar legea trebuie respectată”, a declarat Peskov pentru agenţia Interfax săptămâna trecută.

Max este dezvoltată de VK, platforma de social media condusă de Vladimir Kirienko, fiul unui consilier-cheie al lui Putin responsabil de politică internă. Aplicaţia a fost lansată anul trecut, cu o serie de funcţii concepute pentru a-i determina pe oameni să devină dependenţi de ea. Max găzduieşte servicii guvernamentale şi permite stocarea documentelor, operaţiuni bancare şi alte programe publice şi comerciale. Angajaţii statului, de la funcţionari la profesori, au fost instruiţi să folosească aplicaţia pentru comunicaţii.

„Rusia restricţionează accesul la Telegram în încercarea de a-şi forţa cetăţenii să treacă la o aplicaţie controlată de stat, construită pentru supraveghere şi cenzură politică. Telegram reprezintă libertatea de exprimare şi confidenţialitatea, indiferent de presiuni”, a declarat săptămâna trecută Pavel Durov, miliardarul fondator al Telegram.

Nu este prima dată când Durov, născut în Rusia şi stabilit în Dubai, intră în conflict cu Kremlinul. Rusia a ordonat interzicerea Telegram în 2018, dar a renunţat doi ani mai târziu, când s-a dovedit imposibil de aplicat. Totuşi, lecţiile învăţate din acel conflict au ajutat Kremlinul să restricţioneze mai eficient platformele media străine din 2022.

Descărcările unei aplicaţii concepute pentru a permite accesul la Telegram fără utilizarea unui VPN au crescut vertiginos în ultimele zile. Descărcările aplicaţiei gratuite numite Telega, o aşa-numită „fork” care ajută utilizatorii să se conecteze la serverele Telegram prin metode diferite de rutare şi să ocolească eforturile Roskomnadzor, au explodat în Google Play Store de când autoritatea a implementat noile măsuri.

„De fiecare dată când înăspresc sistemul, oamenii găsesc o altă soluţie de ocolire. Este o cursă a înarmării”, a declarat Mihail Klimarev, şeful Societăţii pentru Protecţia Internetului, un grup care militează din străinătate pentru drepturile digitale ale ruşilor.