Războiul cu Iranul: Ce este Legea Jones şi de ce a suspendat-o Trump pentru 60 de zile?

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a suspendat temporar o lege de transport maritim veche de un secol pentru a contribui la reducerea costurilor de transport al petrolului, gazelor şi altor mărfuri în interiorul SUA.

Măsura permite navelor sub pavilion străin să transporte bunuri între porturile americane în următoarele 60 de zile, un pas menit să faciliteze circulaţia resurselor energetice în întreaga ţară.

„Această acţiune va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să circule liber către porturile SUA timp de şaizeci de zile”, a scris pe X purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, potrivit Al Jazeera.

Ce este Legea Jones?

Legea Jones, cunoscută oficial sub numele de Merchant Marine Act din 1920, a fost adoptată de Congres pentru a reconstrui industria de transport maritim a Statelor Unite după ce submarinele germane au devastat flota comercială a ţării în timpul Primului Război Mondial. Legea a fost susţinută de senatorul Wesley Jones din statul Washington.

În esenţă, legea prevede că orice navă care transportă bunuri sau pasageri între porturi americane trebuie să fie construită în SUA, deţinută de cetăţeni americani şi operată în principal de echipaje americane. Acest lucru exclude, în practică, navele sub pavilion străin din comerţul maritim intern.

Legea permite derogări temporare „în interesul apărării naţionale”, potrivit Administraţiei Maritime a SUA, de obicei acordate de Departamentul pentru Securitate Internă sau Departamentul Apărării.

Legea Jones a fost concepută şi pentru a asigura că SUA se poate baza pe propria flotă comercială în timp de război. Ea continuă să fie susţinută puternic de unele companii de transport maritim, sindicate şi susţinători ai securităţii naţionale.

Criticii, însă, susţin că limitarea competiţiei străine a dus la creşterea costurilor de transport.

De ce suspendă Trump acum cerinţele Legii Jones?

Pieţele petroliere au devenit volatile de la începutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului. Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic global, a fost grav perturbat, afectând exporturile marilor producători din Orientul Mijlociu. Navele comerciale care transportă de la combustibil până la produse farmaceutice şi cipuri au fost, de asemenea, întârziate sau atacate.

Această perturbare a dus la creşterea preţurilor la nivel mondial. Petrolul Brent, reperul global, se tranzacţiona miercuri în jur de 109 USD pe baril, faţă de aproximativ 70 USD înainte de război. Petrolul american a urcat la aproximativ 98 USD pe baril. La pompă, preţurile au crescut semnificativ, media naţională în SUA pentru benzina obişnuită ajungând la 3,84 USD pe galon, potrivit American Automobile Association, cu aproximativ 86 de cenţi — peste 25% — mai mult decât nivelurile dinaintea războiului.

În condiţiile în care aprovizionarea este sub presiune şi rutele de transport sunt perturbate, ţările caută alternative.

Prin permiterea navelor sub pavilion străin să transporte produse energetice între porturile americane, administraţia speră să reducă costurile de transport şi să crească oferta. Derogarea se aplică şi îngrăşămintelor, care sunt foarte căutate în actualul sezon de plantare de primăvară.

Totuşi, decizia a atras critici. American Maritime Partnership, o coaliţie care reprezintă proprietari de nave, operatori şi sindicate maritime din SUA, a declarat că este „profund îngrijorată” că derogarea de 60 de zile ar putea fi folosită abuziv, înlocuind lucrători şi companii americane.

Grupul a susţinut, de asemenea, că măsura va avea un efect redus asupra scăderii preţurilor la combustibil pentru consumatori.

Cum ar putea afecta suspendarea Legii Jones preţurile benzinei în SUA?

O serie de factori influenţează preţurile combustibilului, iar analiştii spun că relaxarea restricţiilor de transport intern nu va fi o soluţie amplă.

„Derogarea va simplifica logistica, făcând fluxul de produse puţin mai ieftin şi mai uşor”, a spus Patrick De Haan, şeful analizei petrolului la GasBuddy, o aplicaţie care monitorizează costurile combustibilului.

Dar De Haan a avertizat să nu se aştepte scăderi abrupte de preţ.

„Nu va avea un impact ‘vizibil’ în reducerea preţurilor la pompă deocamdată; va compensa doar creşterea preţurilor la vânzare. Estimez că ar putea compensa creşteri de 3 până la 10 cenţi pe galon (0,007–0,02 USD pe litru)”, a spus el.

Derogarea face parte dintr-un efort mai amplu al Washingtonului de a creşte oferta. Departamentul Trezoreriei a relaxat sancţiunile pentru a permite companiilor americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, în timp ce a deschis temporar şi posibilitatea revenirii petrolului rusesc pe pieţele globale.

În acelaşi timp, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) s-a angajat să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă, cea mai mare eliberare coordonată din istoria sa, SUA contribuind cu 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol.

Chiar şi aşa, analiştii spun că aceste măsuri oferă doar o uşurare pe termen scurt. Pieţele petroliere rămân afectate de perturbări globale ale ofertei, dar poate dura până când cantităţile suplimentare de ţiţei ajung la rafinării şi se reflectă în preţurile pentru consumatori.