Putin refuză să relaxeze restricţiile asupra internetului, în ciuda solicitărilor venite din partea oficialilor şi a elitei

Preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să facă concesii membrilor elitei politice care au încercat să-l convingă să nu înăsprească blocajele asupra internetului,afirmă două surse familiarizate cu discuţiile.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, şi Serghei Kirienko, prim-adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale şi responsabil pentru politică internă a ţării, au încercat în privat să atenueze măsurile de reprimare online promovate de al Doilea Serviciu al FSB. Totuşi, aceste tentative au fost fără succes, au declarat sursele.

„Atât timp cât războiul continuă, Putin va prioritiza serviciile de securitate”, a spus una dintre ele, potrivit The Guardian,

Valul de întreruperi ale internetului, care a început în urmă cu aproximativ un an în regiuni şi apoi a ajuns la Moscova prin blocarea Telegram, a devenit subiect de umor negru în rândul elitei moscovite.

„La masa de cină, toată lumea vorbeşte despre internet. Acum suntem cumva mai aproape de Coreea de Nord”, spune un insider de la Kremlin.

Amploarea cenzurii internetului din China, odinioară ironizată în Rusia, a devenit acum o sursă de invidie.

Represiunea online a dus deja ratingul de aprobare al lui Putin la un minim record din 2018 şi a provocat, de asemenea, cea mai puternică creştere a nemulţumirii faţă de guvern din ultimii opt ani — de la politica internă şi externă până la politicile economice şi sociale.

Ca răspuns, Kremlinul a schimbat metodologia de calcul a ratingurilor de aprobare pentru Putin, iar acestea au început din nou să crească lent. Potrivit VTsIOM, în săptămâna încheiată pe 17 mai, 69,4% dintre ruşi „aprobau” activitatea preşedintelui — cu 3,8 puncte mai mult decât la sfârşitul lunii aprilie, când ratingul oficial de aprobare al lui Putin a atins un minim postbelic de 65,6%.

Încă din 2017, Putin a ordonat crearea unui „internet separat” de facto pentru Rusia — unul cu propriul sistem de servere DNS de bază, care să „dubleze” sistemul existent, independent de controlul internaţional şi menit să protejeze utilizatorii ruşi de „influenţe ţintite”.

Un an mai târziu, a fost adoptată legea privind „Runetul suveran”, care a extins semnificativ autoritatea Roskomnadzor de a gestiona traficul de internet în interiorul ţării.

În 2019, Putin a susţinut că Rusia „nu se îndreaptă” spre „închiderea” internetului, că nu are planuri de a-i restricţiona funcţionarea şi ca un „internet suveran” şi un „internet liber” nu sunt contradictorii.

Şapte ani mai târziu, în februarie 2026, Putin a semnat o lege care autorizează FSB să întrerupă comunicaţiile ruşilor şi obligă operatorii să se conformeze imediat ordinelor serviciilor de securitate privind blocarea internetului.

FSB promovează blocarea internetului, însă regimul rus îşi păstrează în mare măsură forma de dinaintea războiului: încă include tehnocraţi influenţi şi mari corporaţii de care depinde bugetul de stat — iar cursul către control digital total este implementat fără aprobarea lor şi împotriva dorinţelor lor, scrie Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Berlin Center for Russian and Eurasian Studies.

Ea consideră că apare întrebarea: „Cine câştigă?”

„Situaţia actuală împinge FSB să adopte măsuri mai dure. Însăşi rezistenţa elitei provoacă un răspuns şi mai sever din partea forţelor de securitate, determinându-le să-şi dubleze eforturile pentru a restructura sistemul în funcţie de propriile nevoi. Răspunsul la obiecţiile publice ale loialiştilor va fi o represiune şi mai mare.”