Putin îşi intensifică în linişte obiectivele de război în timp ce lumea este distrasă de Iran

Vladimir Putin pare să-şi fi schimbat obiectivele de război pentru a include din nou cucerirea întregii Ucraine, în timp ce forţele sale accelerează câştigurile pe front, scrie Telegraph.

Preşedintele rus a anunţat săptămâna trecută că „toată Ucraina este a noastră”, în timp ce atenţia lumii era îndreptată spre conflictul din Orientul Mijlociu şi programul nuclear al Iranului.

„Oriunde calcă soldatul rus, acolo este pământul nostru”, a declarat el la un forum economic din Sankt Petersburg, în timp ce forţele sale încercau să pătrundă în Sumîi, deşi aceasta nu se numără printre cele patru regiuni anexate în 2022.

Între timp, negocierile de pace au stagnat şi mai mult, Putin afirmând că acestea sunt „departe de a se încheia cu succes”, după ce eforturile lui Donald Trump au eşuat.

Luni, forţele lui Putin au declarat că au cucerit ultima bucată din Luhansk, după ce au controlat mai mulţi ani aproximativ 99% din regiune.

Dacă se confirmă, Luhansk ar deveni prima regiune ucraineană care cade complet sub controlul Rusiei de când Putin a anexat Crimeea în 2014.

Dar ambiţiile lui Putin par să depăşească acum cu mult Luhansk şi celelalte trei regiuni pe care le-a anexat ilegal în septembrie 2022.

Dacă afirmaţiile mass-mediei de stat sunt corecte, forţele ruse au capturat şi primul sat din regiunea Dnipropetrovsk – un teritoriu pe care Ucraina nu l-a mai avut de apărat până acum de invazia trupelor terestre. Zeci de mii de soldaţi se adună şi în jurul oraşelor Sumîi şi Harkiv, două regiuni din nordul ţării care nu au fost incluse în anexarea din 2022.

Intensificarea operaţiunilor în toată Ucraina survine în contextul în care eforturile SUA de a media pacea între Moscova şi Kiev par să fi ajuns într-un impas.

În mai şi iunie au avut loc două runde de negocieri directe, dar acestea nu au dus la nimic mai mult decât la acorduri privind schimbul de prizonieri de război şi repatrierea morţilor.

Decizia Rusiei de a anexa Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie în 2022 a fost, în parte, o recalibrare după ce nu a reuşit să cucerească Kievul. Prin restrângerea obiectivelor sale la estul Ucrainei, Moscova spera să prezinte o cale mai realistă către victorie.

Cu toate acestea, a fost nevoie de aproape trei ani pentru revendicarea controlului deplin asupra regiunii Luhansk – dacă această revendicare se dovedeşte a fi adevărată – în ciuda faptului că războiul a început cu o mare parte a regiunii deja ocupată.

Acum, revenirea la o campanie mai amplă este evidentă. Ofensivele reînnoite în jurul oraşelor Harkiv şi Sumîi, ambele vizate fără succes în primele luni ale războiului, indică o nouă escaladare.

Schimbarea aparentă de strategie a lui Putin ar putea explica şi recentele intensificări ale atacurilor asupra zonelor civile. La Kiev, 18 persoane au fost ucise într-un atac cu rachete asupra unui bloc de apartamente, iar 17 au murit în timp ce călătoreau cu un tren civil în regiunea Dnipropetrovsk.

Multe dintre aceste atacuri au scopul de a submina moralul ucrainean şi, în cazul unor aşezări mai apropiate de linia frontului, de a convinge oamenii să plece şi de a facilita cucerirea acestor locuri în viitor. Sunt în joc nişte obiective pe termen foarte lung, scrie Telegraph, citând un analist.

Cucerirea oraşului Dachne din Dnipropetrovsk, dacă se confirmă, ar fi deosebit de îngrijorătoare pentru Volodimir Zelenski. În mai bine de un deceniu de conflict cu separatiştii susţinuţi de Kremlin şi trupele ruse, Ucraina nu a fost nevoită să lupte în această regiune.

O sursă militară ucraineană a avertizat anterior că terenul plat şi aşezările rare ar putea permite o avansare rapidă a ruşilor. Aceasta ar avea loc într-un moment în care Rusia avansează în cel mai rapid ritm din noiembrie.

Armata rusă a ocupat 588 km² din teritoriul ucrainean în iunie, comparativ cu 507 km² în mai, 379 km² în aprilie şi 240 km² în martie, potrivit datelor ISW. Deşi câştigurile au crescut, Rusia ar avea nevoie de 70 de ani pentru a ocupa întreaga ţară dacă avansul ar continua în acelaşi ritm.

Dorinţa de a cuceri mai mult teritoriu dincolo de regiunile anexate nu ar trebui să surprindă negociatorii ucraineni.

În timpul negocierilor de pace de la Istanbul din luna mai, oficialii ruşi ar fi avertizat Ucraina că Moscova ar putea continua eforturile de război încă 21 de ani.

Vladimir Medinski, un consilier al Kremlinului care a condus delegaţia rusă, a declarat că Moscova doreşte pacea, dar va lupta „cât va fi nevoie” şi a ameninţat că va anexa Sumîi şi Harkiv dacă Ucraina refuză să se supună cererilor lui Putin.

Unii oficiali americani par, de asemenea, să recunoască că Rusia nu are prea mult interes în încheierea conflictului.

Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia şi Ucraina, a declarat că Rusia este vinovată de eşecul negocierilor.

„Afirmaţiile Rusiei că SUA şi Ucraina sunt cele care blochează negocierile de pace sunt nefondate. Preşedintele Trump a fost consecvent şi ferm în ceea ce priveşte progresul în vederea încheierii războiului”, a declarat el.

„Solicităm încetarea imediată a focului şi trecerea la negocieri trilaterale pentru a pune capăt războiului. Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce bombardează ţinte civile în Ucraina.”