Europa construieşte o nouă "Cortină de Fier" – cu milioane de mine antipersonal

De la Laponia, în nordul îndepărtat al Finlandei, până în provincia Lublin, în estul Poloniei, o nouă şi explozivă cortină de fier este pe cale să coboare peste Europa, scrie Telegraph.

Toate ţările NATO aflate de-a lungul acestei linii au decis ca, pentru a descuraja invazia rusă, este necesară o măsură defensivă care ar fi fost odată de neconceput. Dacă va fi necesar, vor semăna pădurile liniştite de pini şi mesteacăn de-a lungul graniţelor lor cu milioane de mine terestre, o armă considerată anterior atât de abominabilă încât majoritatea ţărilor lumii au încercat să o interzică pentru totdeauna.

Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au anunţat că vor ieşi din Convenţia de la Ottawa din 1997, care interzice minele terestre antipersonal. La sfârşitul lunii iunie, toate cele cinci state ar trebui să notifice oficial Naţiunilor Unite retragerea lor, ceea ce le va permite să producă, să stocheze şi să utilizeze astfel de muniţii începând de la sfârşitul anului. Împreună, acestea păzesc 4.000 km din frontiera NATO cu Rusia şi statul său client, Bielorusia.

Planificatorii militari lucrează deja la stabilirea zonelor din pădurile şi lacurile europene care vor fi plantate cu aceste dispozitive mortale, încărcate cu explozivi puternici şi şrapnel, în cazul în care Vladimir Putin ar decide să-şi concentreze forţele împotriva Alianţei.

Reapariţia iminentă a câmpurilor minate în vaste zone ale Europei semnalează dispariţia silenţioasă a campaniei internaţionale pentru interzicerea acestor arme, adoptată în mod faimos de defuncta prinţesă Diana în timpul vizitei sale în Angola, în ianuarie 1997.

Tony Blair a preluat cauza cu atâta fervoare încât, în a patra săptămână de mandat ca prim-ministru, în acelaşi an, a interzis producţia şi exportul minelor terestre. Marea Britanie a militat pentru extinderea acestei interdicţii la nivel mondial prin Convenţia de la Ottawa, care a fost semnată în cele din urmă de 164 de ţări. Blair s-a asigurat chiar că Marea Britanie a ratificat convenţia la timp pentru prima aniversare a morţii prinţesei Diana.

Însă standardele internaţionale s-au schimbat de când Putin a lansat atacul împotriva Ucrainei în 2022, iar minele terestre se dovedesc a avea totuşi utilitatea lor.

Interzicerea lor ar fi putut fi o cauză de lux pentru un Occident dominant în anii de siguranţă de după Războiul Rece, dar nu mai este cazul. Marea Britanie nu s-a opus public deciziei a cinci aliaţi de a renunţa la Convenţia de la Ottawa. În schimb, pe măsură ce Europa se reînarmează pentru a-l descuraja pe Putin, ceea ce era odată de neconceput a devenit inevitabil.

Dintre toate ţările care se vor echipa acum cu mine terestre, poziţia Lituaniei este probabil cea mai delicată.

Cea mai mare dintre statele baltice, ea trebuie să apere două frontiere ostile, cu o lungime totală de 720 km: cu Bielorusia la est şi cu exclava rusă Kaliningrad la vest.

Între ele se află un coridor vital de teritoriu, cunoscut sub numele de Coridorul Suwalki, care taie singura rută terestră prin care trupele NATO pot ajunge în statele baltice.