Piesa României la Eurovision stârneşte scandal internaţional: "O normalizare nesăbuită a unei practici care poate provoca leziuni cerebrale şi chiar moarte"
România va participa la Eurovision 2026, organizat la Viena, cu piesa „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, câştigătoare a emisiunii Vocea României. Melodia a stârnit însă critici din partea unor activişti şi experţi internaţionali, care susţin că ar „romantiza strangularea sexuală”, o practică considerată periculoasă, ce poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moarte, potrivit publicaţiei britanice The Guardian, preluată de HotNews.
Piesa de aproximativ trei minute a fost catalogată drept „periculoasă” şi „iresponsabilă” de către activişti care militează împotriva violenţei sexuale. În versuri, expresia „choke me” („strangulează-mă”) este repetată de aproximativ 30 de ori. Textul mai include şi formulări precum „It’s hard to breathe in” („E greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă strangulezi”) sau „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”).
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham şi autoarea cărţii „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”, a declarat că mesajul sexualizat repetat al piesei arată „o lipsă alarmantă de preocupare pentru sănătatea şi bunăstarea tinerelor femei”.
Potrivit acesteia, alegerea melodiei pentru a reprezenta România la Eurovision, dar şi promovarea ei de către organizatori, contribuie la normalizarea unei practici riscante. Ea a atras atenţia că dovezile medicale apărute în ultimii ani indică faptul că strangularea sexuală frecventă poate provoca leziuni cerebrale în rândul femeilor tinere.
Criticile s-au răspândit şi în mediul online, unde mai mulţi fani ai concursului Eurovision cer descalificarea piesei sau modificarea versurilor. The Guardian aminteşte că, în trecut, organizatorii competiţiei au intervenit în situaţii similare. De exemplu, anul trecut, în urma unei plângeri depuse de BBC la Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), titlul şi versurile piesei Maltei au fost modificate, deoarece conţineau un joc de cuvinte între „kant” (care înseamnă „cântă” în malteză) şi cuvântul englezesc „cunt”.
În cazul piesei României, BBC nu a depus nicio plângere până în prezent, iar videoclipul melodiei este disponibil pe site-ul EBU.
Alexandra Căpitănescu a respins criticile şi a explicat că imaginile din versuri sunt metafore care exprimă sentimentul de a fi copleşit de emoţii puternice şi de îndoială de sine.
În schimb, o creatoare de conţinut norvegiană care analizează concursul Eurovision pe YouTube, cunoscută sub numele ESC Norway şi psiholog de profesie, consideră că piesa foloseşte tema strangulării sexuale pentru a genera intenţionat controverse. Ea susţine că subiectul a devenit popular şi a fost normalizat în cultura pornografică, ceea ce îl face deosebit de periculos.
Potrivit unor cercetări citate de The Guardian, publicate anul trecut, mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea în timpul actului sexual, iar aproape o treime cred, în mod greşit, că există modalităţi sigure de a practica acest lucru.
Mai multe studii au identificat modificări la nivelul creierului la femeile care au fost strangulate în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri asociaţi cu leziuni cerebrale şi perturbări ale funcţionării emisferelor cerebrale, corelate cu depresia şi anxietatea.
Aproape jumătate dintre participantele la aceste studii au declarat că au simţit anxietate în timpul sau după astfel de experienţe, iar cercetătorii avertizează că şi un episod scurt poate avea efecte negative asupra sănătăţii pe termen lung.
Clare McGlynn subliniază că aceste concluzii arată nevoia urgentă de informare şi educaţie privind riscurile pentru sănătatea femeilor. Ea atrage atenţia că multe tinere nu îşi doresc să participe la astfel de practici, însă normalizarea lor le poate face să simtă că trebuie să accepte, chiar dacă instinctul le spune că nu este corect sau chiar dacă sunt conştiente de riscuri.
În opinia sa, promovarea unor astfel de mesaje face şi mai dificil pentru tinere să refuze, iar acceptarea lor poate însemna asumarea unor riscuri serioase pentru sănătate şi viaţă. „De ce pare că ne pasă atât de puţin de sănătatea şi bunăstarea tinerelor femei?”, a concluzionat ea.
