"Nu trebuie să ne dăm cu capul de pereţi" - Ce spune şeful Consiliului Fiscal despre recesiunea tehnică şi performanţele Guvernului Bolojan

Redăm mai jos o parte din intervenţie.

Jurnalistă: Haideţi să începem din acest punct. O veste bună: a fost menţinut ratingul României, cu perspectivă negativă, dar totuşi nu am fost retrogradaţi, explicaţi-ne dumneavoastră mai bine.

Daniel Dăianu: Păi nu am fost retrogradaţi pentru că ei, ca şi alte agenţii de rating, au salutat măsurile de corecţie adoptate de guvernul actual. Este şi firesc, dacă ne uităm şi la performanţa execuţiei bugetare în 2025, care s-a terminat cu un deficit cash de 7,65–7,7% din PIB, cel ESA probabil a fost în jur de 8% din PIB. Să ne gândim că, fără măsuri de corecţie, deficitul ar fi fost peste 9% din PIB, similar cu cel din 2024. Este o performanţă să duci deficitul acolo în numai jumătate de an.

Dacă pachetele de măsuri vor funcţiona şi în 2026, adică nu se va produce o… nu spun o busculadă... adică să fie stopată consolidarea fiscală, dacă va merge această consolidare înainte, vom termina anul 2026 cu un deficit bugetar în jur de 6%. Guvernul ţinteşte 6,2%. Este drept că nu avem încă bugetul aprobat. Eu şi noi, la Consiliul Fiscal, aşteptăm proiectul de buget pentru a emite o evaluare, dar noi considerăm, judecând aceste pachete de măsuri, că ţinta de 6,2% este realistă.

Să te duci, hai să spunem, într-un an şi jumătate, de la peste 9% să te apropii de 6% din PIB… este o performanţă. Trebuie să fii de rea-credinţă să nu admiţi că acest guvern de coaliţie, care suferă de aceste controverse şi creează o percepţie internă, uneori şi externă, care nu e de bun augur, a funcţionat şi s-au luat măsuri. Iar execuţia bugetară, dacă va fi fără impedimente mari, se va termina cu un deficit în jur de 6%.

Aceasta este explicaţia pentru care Fitch, cu care ne-am văzut şi noi, nu mult timp în urmă, a consemnat această performanţă. Este îngrijorat de ce se va întâmpla în 2027. În ce sens? Nu că vine un alt premier care este de altă culoare politică. Ei vor să vadă procesul. În viaţa unei societăţi, în viaţa politică, nu există veşnicie. Uneori se alternează, poţi să ai şi trei guverne. De pildă, în Bulgaria au fost nenumărate guverne; ei au continuat pe drumul de aderare la zona euro. Deci nu ar fi o nenorocire. Important este ca România să continue procesul de consolidare fiscală.

Această explicaţie o va vedea şi Moody’s în zilele următoare, la Bucureşti. Vor veni, probabil, şi ei cu o apreciere similară. Deci nu trebuie să ne dăm cu capul de pereţi. Se vorbeşte atât de mult despre recesiunea această tehnică, ca şi cum o nenorocire s-a abătut asupra României.

Jurnalistă: Ce înseamnă concret? Pentru că, într-adevăr, oamenii au reacţionat ca fiind o criză. Suntem într-o criză?

Daniel Dăianu: Păi da, da... Se confundă multe lucruri aici. În primul rând, nu se face distincţie între recesiune propriu-zisă şi o recesiune tehnică. Poţi să ai două trimestre, chiar trei trimestre, în care economia se şchiopătează. Dar, pe tot anul, se rămâne în teritoriu pozitiv. Asta s-a întâmplat şi în 2025. Nici în 2024, hai să spunem, nu am avut o creştere spectaculoasă.

Şi aş mai spune ceva care este neglijat aproape complet în discuţia publică. Noi am avut căderea economiei, o adevărată cădere a economiei, din cauza pandemiei. Să ne aducem aminte că, fiindcă a fost închisă parţial economia, noi am avut o scădere de 3,54% din PIB. Aia a fost o scădere a economiei, pentru că a fost închisă economia. Deci, întreprinderile n-au mai lucrat, n-au turat cum se cuvine. Activitatea economică a suferit.

Am avut o creştere, imediat după pandemie, în 2021, la peste 5% din PIB. Şi era firesc să fie aşa. În pandemie am avut şi o prăbuşire a veniturilor bugetare. Pentru că am avut scăderea economiei şi a funcţionat un stabilizator, noi, macroeconomiştii, îl numim „automat”. Adică, totuşi, cheltuielile au fost mari în raport cu ceea ce ar fi presupus să menţii deficitul mic. Dar nu se putea aşa ceva, pentru că ar fi trebuit să protejăm oamenii şi să fie protejate companiile de pandemie.

Am avut creştere puternică în 2021, o revenire. În 2022, invazia din Ucraina a scăzut puţin creşterea economică, dar a fost apreciabilă: a fost peste 4% din PIB. Consecinţele invaziei din Ucraina, acestui război, s-au văzut în anii următori. Dacă ne uităm la seria de cifre privind creşterea economică: în 2023, ceva peste 2% din PIB; în 2024 a fost sub 1% din PIB. În condiţiile în care s-a pompat mult în economie, să ne aducem aminte: în 2023 a fost deficit mare.

În 2024 a fost deficitul cel mai mare. A fost apropiat de cel din anul pandemiei, când s-a prăbuşit economia… deci cheltuieli foarte mari, făcute în economie: a fost şi reforma pensiilor, au crescut salariile masiv. Economia însă nu a crescut, pentru că toate economiile din centrul şi estul Europei, cu excepţia Poloniei, care are o performanţă spectaculoasă de-a lungul deceniului de la criza financiară şi este de comentat această ţară, însă toate au avut de suferit. Deci noi am avut o creştere mică, de fapt o scădere în timp a creşterii economice, creşteri de deficite foarte mari, iar recesiunea tehnică este semnalată în mai mulţi ani, nu este o noutate.

Jurnalistă: Domnule Dăianu, aş vrea să ne oprim puţin la anul 2024. Ştiţi… pentru că e foarte interesant acest an... Iertaţi-mă, vă opresc doar o secundă... 2024 a fost an electoral: o creştere economică de 0,9% faţă de 0,6% cât am avut în 2025, cu deficit foarte mare. Şi atunci anul a fost an electoral şi au fost foarte multe creşteri…

Daniel Dăianu: Da, au crescut cheltuielile foarte mult ale bugetului.

Jurnalistă: Ce spune responsabilitatea fiecărui prim-ministru, fiecărui ministru de Finanţe, responsabilitatea ministerială, când tu ai un deficit atât de mare? Vii cu aceste creşteri? Nu te gândeşti că peste un an vei fi obligat să le tai? Şi vedeţi cum este cu creşterile acestea: toată lumea consideră că sunt meritate sau cuvenite şi apoi, când le tai, o să iasă o revoluţie.

Daniel Dăianu: În analizele Consiliului Fiscal, noi de mai mult timp am semnalat că există imprudenţe în execuţia bugetară, că există imprudenţe în construcţia bugetară, că nu ne-am preocupat de nevoia de a creşte veniturile bugetare, veniturile fiscale. Şi există această teză: că, de fapt, veniturile fiscale mici nu trebuie să deranjeze, pentru ca statul trebuie să ia cât mai puţin, să lase economia să funcţioneze. Sigur, dacă eşti adeptul teoriei statului minimal, atunci să nu avem nici sănătate publică bine finanţată, nici şcoli să nu fie finanţate, să nu jenezi cu nimic economia privată şi Dumnezeu cu mila.

Pentru că, dacă ai venituri fiscale foarte joase, dacă te loveşte un şoc puternic, asta s-a văzut în pandemie: noi am avut un deficit de peste 9%. Alte ţări n-au avut asemenea deficit în pandemie. Deficitul s-a dus la peste 9% pentru că noi intrasem în pandemie cu un deficit foarte mare şi intrasem în procedura de deficit excesiv, pentru că de-a lungul anilor am fost neglijenţi în construcţiile bugetare. Am şi tăiat taxe fără să ne gândim cu ce vom finanţa cheltuielile bugetului. Ce vom face? Şi asta s-a întâmplat… acuma degeaba...

Istoria este bună. De pildă, poţi să ai studii de caz la universitate, în universităţi de economie. Contează mai puţin în momentul de faţă. Noi, cu corecţia din 2025 şi 2026, ne întoarcem la deficitul din 2023. Asta am făcut. Adică, corectăm ceea ce s-a greşit în acei ani. Eu nu spun că nu trebuiau să fie ajutaţi unii cetăţeni, ca unele firme. Nici n-am valorificat inflaţia din 2022. Inflaţia este provocată de invazia din Ucraina. Când preţul la energie a crescut foarte mult, inflaţia a crescut. Şi atunci noi am cheltuit tot ceea ce s-a adunat în punga bugetului public. Trebuia să fim mult mai atenţi cu cheltuielile bugetului.

Dar, oricum, ne întoarcem cu doi ani în urmă. Şi vom începe corecţia. În continuare trebuie să o continuăm, să ne ducem către 3%. Dar faptul că trecem de la 9% la 6%, într-un an şi jumătate, cu dureri… Cei mai loviţi sunt cetăţenii nevoiaşi. Inflaţia loveşte toţi cetăţenii, dar cei mai loviţi sunt cei nevoiaşi. Dar nu aveam ce să facem. Ştiţi că şi corecţia, episodul celălalt de austeritate, a însemnat şi reduceri de cheltuieli, şi creşterea brutală a TVA-ului. Aşa s-a făcut acea corecţie.