Nu mai este paria: Extrema dreaptă AfD revine la Conferinţa de Securitate de la München

Cu puţin timp înainte de Crăciun, membrii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) au primit o invitaţie la o reuniune globală de elită.

În ultimii doi ani, partidul de extremă dreaptă — fondat în 2013 şi mai popular ca niciodată — fusese exclus de la Conferinţa de Securitate de la München. De această dată, a fost inclus, relatează DPA.

Înfiinţat în 1963 ca un fel de reuniune anuală de familie pentru aliaţii transatlantici, importantul forum internaţional de securitate se deschide săptămâna viitoare pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Europa şi Statele Unite, cu tensiuni legate de Groenlanda, comerţ şi Ucraina care se anunţă în prim-plan.

Însă disputele au început deja cu privire la înţelepciunea organizatorilor de la München de a reinvita un partid care, de la ultima sa apariţie, a fost clasificat drept „extremist de dreaptă confirmat” de serviciul de informaţii interne al Germaniei — o etichetă pe care AfD o contestă în instanţă.

Partidul adoptă poziţii favorabile Rusiei şi atacă populaţiile musulmane şi de migranţi din Germania, iar declaraţiile unor membri de prim rang, care au părut să trivializeze crimele Holocaustului, au stârnit indignare.

„Cred că întrebarea care trebuie pusă este dacă se doreşte includerea membrilor unui partid politic care este, în mare măsură, extremist”, a declarat Marcel Lewandowsky de la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg.

„Nu vorbim despre AfD ca fiind doar anti-migraţie. Vorbim despre AfD dorind o altă formă de guvernare a statului şi, per ansamblu, o altă democraţie”, a spus Lewandowsky, care studiază populismul şi partidele politice, pentru dpa.

O nouă realitate la Berlin

Dezbaterea este o confruntare între cei care pledează pentru pragmatism politic şi cei care avertizează asupra riscului de a normaliza actori extremişti.

Invitaţiile adresate parlamentarilor AfD membri ai comisiilor pentru afaceri externe şi apărare ale Bundestagului au marcat o schimbare faţă de poziţia fostului director al conferinţei, Christoph Heusgen, care a exclus AfD în 2024 şi 2025.

Wolfgang Ischinger, diplomat german veteran şi fost ambasador în Statele Unite, care a condus conferinţa 15 ani înainte de Heusgen, a revenit la conducerea reuniunii din 2026, găzduită de luxosul Hotel Bayerischer Hof.

Ischinger a spus că decizia sa se bazează pe un principiu de lungă durată de a permite participarea politicienilor din întregul spectru politic german.

El a respins afirmaţiile potrivit cărora AfD ar primi „o platformă”, precizând că reprezentanţii săi nu vor susţine discursuri pe scenă la reuniunea liderilor mondiali, miniştrilor şi experţilor în politici publice, programată între 13 şi 15 februarie.

Vorbind cu jurnaliştii la Berlin săptămâna trecută, Ischinger a invocat cutremurul politic trăit de Germania la alegerile generale din februarie anul trecut, argumentând că rezultatul face mai dificilă justificarea unei interdicţii.

„A avut loc o alegere federală şi, ca urmare a acestei alegeri, din păcate — spun din păcate — AfD a devenit cel mai mare partid de opoziţie din Bundestagul german”, a declarat el.

În 2024, AfD a devenit primul partid de extremă dreaptă care a câştigat o alegere la nivel de land de la epoca nazistă încoace. Deşi nu a reuşit să formeze un guvern în Turingia, deoarece celelalte partide au refuzat să colaboreze cu el, ar putea avea o nouă şansă de a intra într-un guvern regional mai târziu în acest an.

Toate privirile sunt îndreptate spre Saxonia-Anhalt, unde sondajele de opinie înaintea alegerilor regionale din septembrie arată AfD detaşat în frunte.

SUA: Demolaţi „cordonul sanitar”

Ischinger respinge sugestiile potrivit cărora criticile administraţiei Trump ar fi jucat un rol în decizia sa de a primi din nou AfD, însă aceasta urmează unor atacuri tot mai vocale din partea oficialilor americani de rang înalt la adresa modului în care Europa gestionează dreapta populistă.

Vicepreşedintele SUA, JD Vance, a uimit Conferinţa de Securitate de la München din 2025 cu critica sa dură la adresa liderilor europeni, pe care i-a acuzat că suprimă libertatea de exprimare şi resping opiniile alegătorilor de dreapta.

„Nu este loc pentru cordoane sanitare”, a spus Vance.

El nu a menţionat explicit AfD, dar cuvintele sale au făcut clar la ce se referea: establishmentul politic german menţine ceea ce numeşte un „cordon sanitar” în jurul partidului pentru a-l împiedica să câştige mai multă putere, legitimitate şi influenţă.

Într-un gest care a semnalat erodarea suplimentară a ordinii transatlantice, Vance s-a întâlnit cu copreşedinta AfD, Alice Weidel, în afara spaţiilor oficiale ale conferinţei, în timp ce o întâlnire cu cancelarul german de atunci, Olaf Scholz, nu a mai avut loc.

Relaţii la München — şi dincolo de el

Lewandowsky a spus că revenirea AfD la München în acest an reprezintă un pas semnificativ în eforturile sale de a „intra în mainstreamul politic”, inclusiv pe scena internaţională.

El a remarcat „relaţionarea” dintre membrii AfD şi mişcarea MAGA a preşedintelui Donald Trump, afirmând că aceste contacte frecvente ajută partidul să „se prezinte drept un actor important”.

La mijlocul lunii decembrie, şase parlamentari AfD au călătorit la Washington şi New York pentru a aprofunda legăturile cu Partidul Republican. În timpul vizitei, purtătorul de cuvânt al partidului pentru politică externă, Markus Frohnmaier, a anunţat planuri pentru un congres în februarie, la Berlin, care îşi propune să găzduiască oficiali ai Departamentului de Stat al SUA şi membri ai Congresului.

Alexander Hoffmann, liderul grupului parlamentar al Uniunii Creştin-Sociale conservatoare, a descris vizita delegaţiei AfD în SUA drept „diplomaţie anti-Germania”.

El a declarat într-un interviu recent că AfD ar fi trebuit să fie din nou exclusă de la conferinţa de la München din acest an, invocând „riscul de securitate” reprezentat de contactele partidului cu Rusia şi China.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a liberalilor pro-business din Partidul Liber Democrat şi preşedintă a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul European, împărtăşeşte acest punct de vedere şi a denunţat invitaţiile adresate AfD drept „nesăbuite şi periculoase”.

Ischinger „se joacă cu securitatea Europei”, a declarat ea pentru publicaţia Welt la sfârşitul lunii decembrie.

În cele din urmă, a sugerat Lewandowsky, controversa ar putea spune mai multe despre temerile establishmentului politic german decât despre AfD în sine.

Faptul că partidul este invitat sau exclus este puţin probabil să schimbe sprijinul public, pe măsură ce Germania se pregăteşte pentru un an electoral aglomerat, în care alegătorii din cinci landuri îşi vor exprima opţiunea.

„Nu cred că mai face o mare diferenţă. Cei care susţin AfD o susţin oricum”, a spus el.