"M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!" - Ce spune acest incident despre legătura dintre Predoiu şi Savonea

"Justiţia nu mai e oarbă. Justiţia e atentă la apeluri", a atras atenţia Ionel Stoica, de profesie jurnalist specializat pe justiţie, care spune că nu trebuie să trecem prea uşor peste telefonul pe care Lia Savonea l-a dat vicepreşedintei Curţii de Apel Bucureşti (CAB), Ionela Tudor – "M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!" – în timpul conferinţei de presă susţinute de preşedinta CAB, Liana-Nicoleta Arsenie.

Ionel Stoica a prezentat povestea pe scurt, pentru cine nu ştie subiectul:

- Pe 19 ianuarie 2023, Cătălin Predoiu, care era atunci ministru al Justiţiei, s-a antepronunţat public şi a spus că poliţistul Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Georgiana Hosu, a fost achitat.

- Dan Hosu aştepta în februarie 2023 decizia definitivă la Curtea de Apel Bucureşti, după ce fusese condamnat în prima instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul de corupţie Carpatica Asig.

- Tot atunci, pe 19 ianuarie 2023, Cătălin Predoiu a revenit asupra declaraţiei într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Justiţiei, în care a precizat că eroarea îi aparţine, întrucât "nu a verificat în prealabil informaţia pe care o avea din surse neoficiale".

- Completul care îl judeca pe Dan Hosu era format din Sabina Adomniţei (vicepreşedinte la Curtea de Apel Bucureşti – bruneta cu ochelari de lângă Liana-Nicoleta Arsenie) şi Claudia Jderu. Pentru că cele două nu erau de acord asupra soluţiei, a intrat Liana-Nicoleta Arsenie în complet de divergenţă.

- Ce a urmat: Dan Hosu a decedat în februarie 2023.

- Decizia definitivă a venit abia în mai 2023, când Sabina Adomniţei şi Liana-Nicoleta Arsenie, aflate în majoritate, l-au achitat pe Hosu ("faptele nu sunt prevăzute de legea penală"), în timp ce a treia judecătoare din complet, Claudia Jderu, a formulat opinie separată, opinia ei fiind pentru încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii decesului.

- Revin la scena telefonului din timpul conferinţei de presă şi fac o reconstituire. Savonea îi dă mesaje lui Tudor şi Arsenie. Concentrate la conferinţă, ambele nu le văd. Acesta este motivul pentru care Savonea se decide să o sune pe Tudor, care iese afară şi îi transmite ca Arsenie să-şi citească mesajele. Tudor se întoarce fix când Arsenie vorbea despre cazul Hosu. I-a spus tot şoptit – şi îi arată un mesaj în telefon, pentru a-l citi: "Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat…". Mesajul a fost preluat din zbor de Arsenie, care s-a întors spre ziarişti şi a afirmat apăsat: "Instanţa nu a simţit că ar fi sugerat cineva vreodată ceva… eu nici n-am ştiut de declaraţia respectivă…".

"Pronunţarea numelui lui Predoiu în acest context demonstrează legătura dintre el şi Savonea"

1. Lia Savonea controlează Curtea de Apel Bucureşti prin intermediul oamenilor puşi în funcţii de conducere: Arsenie, Tudor, Adomniţei, şefii de secţii şi membrii Colegiului de Conducere. Când sună Lia, treci peste orice: regulamente, legi şi bun-simţ, şi faci ce zice ea. Altfel: adio funcţii de conducere, adio promovări la Înalta Curte, adio cursuri la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, adio participarea în comisiile de concurs organizate de CSM – foarte bine remunerate –, adio sinecuri.

Este importantă Curtea de Apel Bucureşti în justiţia din România, chiar dacă dosarele penale au fost aproape toate rezolvate prin prescrieri şi achitări. Sunt procese grele acolo; este cea mai mare instanţă din ţară: pe achiziţii publice, cererile CNSAS de constatare a colaborării cu Securitatea, plângerile împotriva deciziilor Consiliului Concurenţei, anularea actelor autorităţilor de reglementare (ASF, ANCOM, ANRE), anulări de HG-uri (aşa cum a fost "scăpatPuiu Popoviciu, după ce Ionela Tudor, ce coincidenţă!, a anulat HG nr. 517/1999 şi HG nr. 776/1999, singurele acte normative care includeau Ferma Băneasa în patrimoniul statului român) etc.

2. Că Lia Savonea a avut o linie directă cu fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Să nu uităm ce linişte asurzitoare a fost la CSM în perioada în care Cătălin Predoiu participa la şedinţe – ministrul Justiţiei este automat membru CSM. El a fost ministru al Justiţiei în perioadele 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 şi 25 noiembrie 2021 – 15 iunie 2023. Şi să nu uităm ce modificări de formă s-au făcut la Legile Justiţiei, aşa cum a vrut Lia Savonea şi cei din CSM, astfel încât Secţia Specială 2 a ajuns o instituţie inoperabilă, iar în acest moment cercetarea cazurilor de corupţie şi crimă organizată din Justiţie este blocată.

Tot o coincidenţă: Cătălin Predoiu a fost la şefia Ministerului Justiţiei de fiecare dată când s-au făcut propunerile nefericite pentru şefia marilor parchete:

2020: Procuror General – Gabriela Scutea; procuror-şef DNA – Crin Bologa; procuror-şef DIICOT – Georgiana Hosu (şi-a dat demisia după câteva luni, după condamnarea din faza de fond a lui dan Hosu);

2023: Procuror General – Alex Florenţa (în defavoarea Gabrielei Scutea, care a candidat fără succes); procuror-şef DNA – Marius Voineag (în defavoarea lui Crin Bologa, care a candidat fără succes); procuror-şef DIICOT – Alina Albu.

- Iar dacă după toate acestea mai vorbim încă despre "independenţa justiţiei, atunci problema nu mai este ce a făcut Lia Savonea, ce a spus Predoiu sau cine pe cine a sunat.

- Problemă este că ne prefacem că nu vedem.

- Că acceptăm ca într-o instanţă-cheie a României adevărul să fie corectat din mers, la telefon, în timpul unei conferinţe de presă.

- Că normalizăm ideea că hotărârile, explicaţiile publice şi liniile oficiale nu se nasc din lege, ci din mesaje citite din zbor

- Vorbim despre un sistem capturat, în care frica de pierderea funcţiilor cântăreşte mai greu decât obligaţia faţă de lege. Într-un stat de drept, telefoanele nu decid adevărul.

- În România, însă, adevărul se întrerupe, se corectează şi se închide exact ca un apel: când a sunat cine trebuie.

Dosarele aruncate în aer la DNA

Şi să nu uităm dosarele trenate/clasate de DNA, condus în ultimii trei ani de procurorul Marius Voineag. Am făcut eu un top 11, e bine şi la PSD, este bine şi la PNL. Să fie linişte, aşa este frumos.

Sunt mult mai multe, probabil zeci, o parte prescrise, pentru că s-a lucrat în reluare. Datele sunt din surse publice, s-a mai scris de ele, îmi este groază să mă gândesc ce clasări s-au mai dat acolo, că de anchete serioase, care să ajungă la vârf, nu poate fi vorba.

1. Dosarul achiziţiei de maşini BMW de către Poliţia Română, cel în care aveau emoţii mari Lucian Bode (PNL) şi omul de afaceri Michael Schmidt, un apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis – CLASAT.

2. Dosarul lui Ion Mocioalcă (PSD), fost parlamentar şi lider PSD, clasat cu patru zile înainte de a fi numit în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi – CLASAT.

3. Dosarul plagiatului lui Nicolae Ciucă (PNL) şi modul în care s-a făcut repartizarea unui proces referitor la acest doctorat la completul condus de Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucureşti– CLASAT.

4. Dosarul celor 6 angajaţi SRI, cercetaţi pentru achiziţia de echipament pentru trupele de intervenţie – CLASAT.

5. Dosarele închise ale lui Vergil Chiţac (PNL), primarul oraşului Constanţa, clasate în martie 2024, înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile locale – CLASATE.

6. Dosarul în care sunt implicaţi Sorina Docuz, apropiată de Marcel Ciolacu (PSD), şi Robert Negoiţă (PSD), în cazul licitaţiei de 27 de milioane de euro de la Sectorul 3, servicii de catering pentru elevi – TRENAT.

7. Dosarul panourilor publicitare prin care a fost promovat Nicolae Ciucă, candidat PNL la alegerile prezidenţiale din 2024 – TRENAT.

8. Dosarul fostului primar al Constanţei, Decebal Făgădău (PSD), pentru reautorizarea complexului Riviera Residence, pe plaja din Mamaia – CLASAT.

9. Dosarele fostului şef ASF, Nicu Marcu (PSD), cercetat pentru că ar fi închis ochii la presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance şi Euroins. Nicu Marcu a fost promovat/numit de Marcel Ciolacu la şefia Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) – CLASAT.

10. Dosarul "Dragnea, vizită la Trump". Dosarul avea legătură cu vizita făcută de Liviu Dragnea (PSD) şi Sorin Grindeanu (PSD) în ianuarie 2017, la Washington, cu ocazia inaugurării primului mandat al preşedintelui SUA, Donald Trump – CLASAT.

11. Dosarul "Şpagă de 4,3 milioane de euro", în care fostul ministru Relu Fenechiu (PNL) era acuzat că ar fi intervenit la fostul ministru liberal al Educaţiei, Cristian Adomniţei (PNL), pentru atribuirea contractului către compania Siveco SA România.