Instanţele se confruntă cu un volum uriaş de procese. CSM: Numărul de dosare nou-intrate la suta de locuitori este 8,42, faţă 2,20 media europeană
Instanţele din România se confruntă cu o situaţie fără precedent în ceea ce priveşte volumul de cauze aflate pe rolul acestora, cu efecte, în consecinţă, asupra calităţii actului de justiţie, a semnalat, miercuri, Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat.
Sursa citată arată că România este în continuare ţara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, faţă de media europeană, care a fost de 2,20.
Conform metodologiei Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile şi toate gradele de jurisdicţie, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori.
În materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluţionare (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creştere faţă de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze, scrie sursa citată.
Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluţionare la 100 de locuitori, depăşind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creştere faţă de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze.
Cât priveşte numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze.
Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024.
Din aceste motive, România este în continuare ţara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, faţă de media europeană, care a fost de 2,20.
Următoarea ţară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile şi comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania şi Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori.
Restul ţărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 şi 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creştere faţă de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 şi un coeficient de 7,85, faţă de media europeană, care a fost de 2,18.
Datele plasează România pe primul loc în rândul ţărilor respondente cât priveşte evoluţia dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 - 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.
Ca atare, există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanţelor: un număr cvadruplu faţă de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, faţă de media europeană de 2,20) şi o creştere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024).
În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani şi a ajuns de patru ori mai mare faţă de media europeană, sistemul judiciar din România a reuşit să menţină în 2024 o rată de soluţionare a cauzelor în primă instanţă peste media europeană şi în creştere faţă de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluţionare a fost de 99,2% faţă de media la nivel european care a fost de 97,8 %.
De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate faţă de media europeană, durata medie de soluţionare a cauzelor în primă instanţă (timpul mediu necesar pentru soluţionarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunţarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, faţă de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile.
Cu alte cuvinte, volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, şi nu prin majorarea duratei de soluţionare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluţionare faţă de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%. Orice sistem judiciar performant îşi dimensionează volumul de activitate în funcţie de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context.
