Înalta Curte se pregăteşte să dea Guvernul în judecată pentru "restanţele salariale" ale magistraţilor
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), instituţie condusă de Lia Savonea, a depus plângere prealabilă împotriva refuzului Guvernului şi Ministerului de Finanţe de a asigura şi pune la dispoziţie fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii.
Anunţul a fost făcut de Alin Ene, membru CSM care spunea că organizatorii protestului din noiembrie 2025 împotriva Liei Savonea, şefa Curţii Supreme, sunt inspiraţi din Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chavez.
Reamintim că premierul Ilie Bolojan a anunţat înainte de adoptarea bugetului că pentru a se putea adopta amendamentele la care PSD n-a dorit să renunţe se va amâna achitarea drepturilor salariale obţinute de magistraţi în instanţe. Cealaltă soluţie pentru a putea finanţa amendamentele PSD-ului ar fi fost creşterea deficitului bugetar.
Potrivit G4Media, în 2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General au decis să crească salariile judecătorilor şi procurorilor cu 25%, retroactiv. Cele două instituţii au susţinut că deciziile de majorări salariale vin ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi pentru uniformizarea regulilor de salarizare.
O notă de informare întocmită de Ministerul Finanţelor cu titlu confidenţial discutată în Guvernul Ciolacu la data de 23 august 2023, obţinută de publicaţia citată, trăgea un semnal de alarmă în ce priveşte sumele uriaşe pe care bugetul de stat le datora magistraţilor ca urmare a miilor de hotărâri judecătoreşti definitive prin care judecătorii şi procurorii au câştigat drepturi salariale restante.
În urmă cu doi ani, conform notei întocmite de Ministerul de Finanţe condus pe atunci de Marcel Boloş, statul datora magistraţilor peste 5,2 miliarde de lei ca urmare a acestor hotărâri definitive, adică peste 1 miliard de euro.
La restanţele de mai sus s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative de conducătorii principalelor instituţii din justiţie: Înalta Curte, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii.
