Germania şi Franţa poartă discuţii secrete privind un scut nuclear continental

A început cu adevărat Europa o resetare nucleară, regândindu-şi arhitectura de descurajare condusă de SUA? Pentru prima dată de la Războiul Rece, marile capitale europene dezbat deschis necesitatea unei descurajări nucleare independente — o temă emergentă vizibilă clar în această săptămână la Conferinţa de Securitate de la München.
Punctul de cotitură a venit în martie, anul trecut, când Washingtonul a suspendat temporar schimbul de informaţii de pe câmpul de luptă cu Ucraina — o mişcare care i-a forţat pe aliaţi să confrunte perspectiva că Washingtonul ar putea să nu mai fie un garant de securitate de încredere, în timp ce retorica tot mai accentuată a lui Trump evidenţiază din ce în ce mai mult necesitatea ca Europa să-şi asume propria povară de apărare, scrie ZeroHedge.
Preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz au purtat „discuţii confidenţiale” privind descurajarea nucleară europeană, a confirmat cancelarul german. Totuşi, el a încercat să minimalizeze implicaţiile depline în declaraţiile sale de vineri.
„Noi, germanii, ne respectăm obligaţiile legale. Considerăm acest lucru strict în contextul partajării nucleare în cadrul NATO şi nu vom permite apariţia unor zone cu niveluri diferite de securitate în Europa”, a spus Merz.
Cu toate acestea, preşedintele Macron a fost în aceeaşi zi ceva mai direct, descriind, pe fondul negocierilor directe în curs între Moscova şi Statele Unite.
„Vom trăi cu Rusia în acelaşi spaţiu, iar europenii la fel, şi nu vreau ca această negociere să fie organizată de altcineva”, a spus el.
Macron le-a declarat participanţilor reuniţi la München, axată pe securitate şi care aduce împreună lideri mondiali, că viitorii parametri ai securităţii ar putea include o nouă descurajare nucleară, mai holistică, între aliaţii europeni. Până acum, descurajarea a fost un domeniu strict naţional şi o chestiune extrem de delicată din cauza implicaţiilor sale asupra suveranităţii.
Liderul francez a sugerat un „nou dialog strategic” privind armele nucleare.
„Am iniţiat un dialog strategic cu cancelarul Merz şi (alţi) lideri europeni pentru a vedea cum ne putem articula doctrina naţională” cu cooperare specială şi interese comune de securitate în unele ţări-cheie, a spus el.
„Acest dialog este important pentru că este o modalitate de a articula descurajarea nucleară într-o abordare holistică a apărării şi securităţii. Este o modalitate de a crea convergenţă în abordarea noastră strategică între Germania şi Franţa”, a continuat Macron.
Remarcile lui Macron în faţa audienţei de la München au fost marcate de referinţe implicite (negative) la administraţia SUA.
„Avem nevoie de o mentalitate mult mai pozitivă. A existat o tendinţă în acest loc şi dincolo de el de a trece cu vederea Europa şi uneori chiar de a o critica deschis.
S-au făcut caricaturi, Europa a fost prezentată ca un construct îmbătrânit, lent, fragmentat, marginalizat de istorie. Ca o economie suprareglementată care blochează inovaţia, ca o societate pradă migraţiei care i-ar corupe tradiţiile preţioase.
Şi, cel mai curios, în unele cercuri, ca un continent represiv. Toată lumea ar trebui să ia exemplu de la noi, în loc să încerce să ne dezbine”, a declarat el.
Merz a avut şi el declaraţii la fel de dramatice despre „pierderea leadershipului american”...
„Pretenţia de leadership a SUA este contestată, poate deja pierdută”, a spus Merz în timpul deschiderii Conferinţei de Securitate de la München, oferind cea mai dură evaluare de până acum din partea Berlinului asupra unei lumi tot mai definite de rivalitatea marilor puteri.
„În era marilor puteri, libertatea noastră nu mai este pur şi simplu garantată. Ea este ameninţată.”
El a susţinut că sistemul global în sine ar putea fi deja prăbuşit.
„Ordinea internaţională bazată pe drepturi şi reguli… nu mai există în modul în care exista odinioară”, a spus el.
Europenii sunt fundamental îngrijoraţi că orice nouă arhitectură regională legată de o posibilă soluţionare a războiului Rusia-Ucraina ar putea lăsa continentul slăbit şi expus şi că administraţia Trump ar putea fi dispusă să cedeze prea mult în materie de compromisuri faţă de Rusia.