Fost preşedinte ucrainean avertizează negociatorii: "Amintiţi-vă că Putin este un ofiţer KGB"

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko are două sfaturi esenţiale pentru oricine negociază cu Vladimir Putin.

În primul şi cel mai important rând, să nu aibă niciodată încredere în el; iar în al doilea rând, să înceapă discuţiile cu liderul rus doar atunci când negociază dintr-o poziţie de forţă.

Poroşenko se teme că aceste maxime sunt ignorate în actualele negocieri de pace mediate de SUA privind războiul Rusiei, a declarat el pentru POLITICO într-un interviu la München.

Poroşenko este ghidat de experienţa sa privind acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015. Concepute pentru a îngheţa conflictul din Donbas şi semnate de liderii Ucrainei, Rusiei, Franţei, Germaniei şi de separatiştii ucraineni, niciunul dintre acorduri nu a rezistat.

Observaţiile sale tranşante cu privire la starea negocierilor vin în contextul în care delegaţiile rusă şi ucraineană s-au întâlnit la Geneva cu emisarii americani Jared Kushner şi Steve Witkoff, în cea mai recentă rundă de discuţii de până acum nereuşite pentru a pune capăt războiului.

Poroşenko, primul preşedinte ales al Ucrainei după revolta Euromaidan din 2013-14, care l-a înlăturat pe Viktor Ianukovici, susţinut de Moscova, este preocupat de direcţia acestor negocieri de pace.

Poroşenko, care conduce partidul Solidaritatea Europeană, principala facţiune de opoziţie din Ucraina, consideră că rivalul său înverşunat, preşedintele Volodimir Zelenski, a făcut o greşeală lăsându-se atras în negocieri care i-au exclus pe europeni şi ar fi trebuit să insiste asupra unei încetări imediate a focului.

„În ciuda catastrofei din Biroul Oval din februarie anul trecut, el ar fi trebuit să rămână la cererea simplă a unei încetări a focului. Nu îl înţelege pe Putin şi nu îl înţelege pe Trump. Şi mai avem o problemă: Trump nu îl înţelege pe Putin. Şi aceasta este o tragedie globală, nu doar pentru Ucraina”, a spus Poroşenko.

„Trump crede că Putin negociază cu el şi încearcă să obţină condiţii de pace mai bune. Nu este adevărat. Putin nu negociază. El are o înţelegere complet diferită. Putin vrea să restaureze Uniunea Sovietică. Putin vrea să reînfiinţeze Imperiul Rus. Nu am nicio îndoială în această privinţă. Putin visează la locul său în istorie. Şi indiferent de preţul în vieţi pierdute — vieţi ruseşti şi, desigur, vieţi ucrainene”, a adăugat el.

De asemenea, Poroşenko nu crede că lui Putin îi pasă prea mult de obţinerea unor teritorii suplimentare în estul Ucrainei pe care trupele sale nu au reuşit să le cucerească şi pe care şeful Kremlinului cere ca Kievul să le cedeze în orice acord de pace.

El consideră că Putin foloseşte această cerere „pentru a încerca să destabilizeze situaţia politică internă din Ucraina” şi să distrugă unitatea ţării, deoarece orice concesie teritorială ar trebui supusă votului într-un referendum care i-ar diviza pe ucraineni.

„Acesta este scenariul rusesc. Amintiţi-vă, Putin este un ofiţer KGB. Este un specialist în astfel de lucruri”, a spus Poroşenko.

Trupe pe teren

În timpul campaniei electorale din 2019, Zelenski l-a atacat pe Poroşenko pentru semnarea acordurilor de la Minsk, care au eşuat, au fost extrem de nepopulare şi pe care Rusia nu le-a implementat.

Poroşenko apără procesul de la Minsk. El subliniază că a cedat puţin — şi mult mai puţin decât a cerut Putin. „Dar cel puţin Minsk mi-a oferit cinci ani pentru a contribui la consolidarea statului ucrainean, a bisericii şi a armatei”, a spus el. Poroşenko consideră că acei cinci ani au făcut toată diferenţa în capacitatea Ucrainei de a rezista invaziei ruse la scară largă din 2022 şi de a evita înfrângerea.

Europenii ar trebui acum să se impună în negocieri, preluând apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron astfel încât continentul să participe direct, a spus Poroşenko.

„Cred că se va crea un impuls în jurul acestei idei”, a spus el, dar a remarcat că este nevoie de susţinerea cancelarului german Friedrich Merz.

„Europa are tot dreptul să fie la masă, deoarece ea este cea care finanţează acum Ucraina. Acestea fiind spuse, fără Trump, fără America, este imposibil să se ajungă la un acord de pace. Rolul Statelor Unite este important, dar fără Europa, de asemenea, nu se poate întâmpla nimic. Ei pot juca rolul poliţistului bun şi al poliţistului rău”, a adăugat el.

Însă Poroşenko consideră, de asemenea, că Trump trebuie să depăşească una dintre liniile sale roşii pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

„Trebuie să implice trupe pe teren. Ale cui trupe? Ale Americii, pentru că fără ele conflictul va izbucni din nou”, a spus el.

Poroşenko crede că Trump — care a exclus trimiterea de trupe americane în Ucraina — ar putea fi convins să îşi schimbe poziţia.

Potrivit lui Poroşenko, în 2017, când el era preşedinte, iar Trump se afla în primul său mandat, au discutat despre o desfăşurare americană ca parte a unei forţe de menţinere a păcii a NATO sau a Naţiunilor Unite. Trump a respins iniţial această idee.

„El urăşte NATO. Urăşte operaţiunile de menţinere a păcii ale Naţiunilor Unite”, a spus Poroşenko.

Dar, pe măsură ce au discutat, după cum relatează Poroşenko, Trump a început să ia în considerare posibilitatea. El subliniază că Trump se gândeşte la moştenirea sa şi doreşte să rămână în istorie drept preşedintele păcii.

„Şi Trump nu poate livra un acord de pace fără trupe pe teren”, a susţinut Poroşenko.

Unitate naţională

Atât Poroşenko, cât şi Zelenski au fost cazaţi la acelaşi hotel în timpul Conferinţei de Securitate de la München de săptămâna trecută — însă drumurile lor nu s-au intersectat.

„Am vorbit cu el doar de trei ori în ultimii şapte ani”, a spus Poroşenko. Ultima dată a fost în urmă cu mai bine de un an şi „am discutat despre aşa-numitul său plan de victorie şi i-am spus să nu îşi facă griji şi că îl vom susţine, deoarece el este comandantul suprem. Din păcate, aceea a fost ultima dată când am vorbit”, a spus el.

Poroşenko şi Zelenski nutresc o animozitate profundă unul faţă de celălalt şi şi-au adresat replici dure în timpul campaniei electorale din 2019. Cu toate acestea, Zelenski a câştigat detaşat după ce a declarat că poate soluţiona conflictul cu Rusia prin discuţii directe cu Putin şi prin mobilizarea tinerilor alegători prin intermediul reţelelor sociale, cu mare succes.

Procurorii ucraineni, numiţi de Zelenski, l-au implicat ulterior pe Poroşenko în procese, acuzându-l de infracţiuni grave, inclusiv trădare, conspiraţie şi corupţie. Poroşenko spune că toate acuzaţiile sunt fabricate şi este încrezător că, pe 6 martie, Curtea Supremă a ţării le va declara ilegale şi neconstituţionale.

În urma unei serii de scandaluri recente de corupţie care au forţat plecarea şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, şi pe fondul criticilor tot mai mari privind regresul democratic, politica Ucrainei a devenit tot mai fragilă, a susţinut el.

Acum, Zelenski se confruntă cu o criză parlamentară, cu peste 20 de parlamentari din partidul său, Slujitorul Poporului, aflaţi sub investigaţie pentru luare de mită în vederea asigurării voturilor, ceea ce ar putea priva preşedintele de o majoritate parlamentară.

„Parlamentul se află acum într-o criză foarte profundă şi, din această cauză, nu va avea altă opţiune decât să formeze un guvern de unitate naţională. Nu pun nicio condiţie prealabilă. Nu am nevoie de nicio funcţie în guvern, dar devine o chestiune dacă Ucraina va supravieţui sau nu”, a spus Poroşenko.