Expunerea la lumina zilei este asociată cu un nivel mai bun al glicemiei, potrivit unui studiu

Un studiu recent sugerează că un gest simplu, precum statul lângă o fereastră în lumina naturală, poate ajuta persoanele cu diabet de tip 2 să îşi menţină glicemia mai stabilă.

Rezultatele studiului arată că participanţii şi-au menţinut glicemia la un prag sănătos în 50% din timpul cât au fost expuşi la lumina naturală, comparativ cu 43% în perioada de expunere la lumina artificială.

„La persoanele expuse la lumina naturală, nivelul glicemiei s-a menţinut la nivelul normal mai multe ore pe zi, cu o variabilitate mai mică”, a declarat autorul studiului, Patrick Schrauwen, cercetător la Centrul German pentru Diabet, într-un comunicat de presă. „Două elemente importante care indică faptul că voluntarii noştri cu diabet au reuşit să-şi menţină mai bine nivelul de zahăr.”

Nivel mai bun al glicemiei cu ajutorul luminii naturale

Studiul, publicat în revista Cell Metabolism, sugerează că expunerea la lumina naturală a soarelui ar putea fi un plus util la strategiile de control al glicemiei pentru persoanele cu diabet de tip 2.

Cercetătorii au recrutat 13 persoane pentru a testa modul în care mediul de lucru le afecta sănătatea. Toţi participanţii au fost repartizaţi în aceeaşi clădire de birouri, dar un grup a fost aşezat la birouri cu ferestre mari orientate spre sud şi vest, maximizând expunerea zilnică la lumina soarelui. Celălalt grup a fost plasat în camere complet izolate de lumina naturală şi expuse doar la iluminatul artificial.

Participanţii au stat la birourile lor de la 8 dimineaţa la 5 după-amiaza, potrivit programului tipic al unui loc de muncă de birou de la 9 la 5.

După o pauză de cel puţin patru săptămâni, participanţii s-au întors la a doua sesiune. De data aceasta, cei care se aflau în mediul cu lumină artificială au trecut la mediul de birou cu lumină naturală şi viceversa. Toţi participanţii aveau diabet de tip 2, nu au folosit protecţie solară în perioada studiului şi aveau o vârstă medie de 70 de ani.

„În afară de sursa de lumină, toţi ceilalţi parametri ai stilului de viaţă – mesele, somnul, activitatea fizică, timpul petrecut în faţa ecranului etc. – au fost menţinuţi identici”, a declarat Joris Hoeks, coautorul studiului, într-un comunicat de presă.

Cercetătorii au descoperit că, atunci când participanţii petreceau timp expuşi la lumina naturală prin fereastră, îşi menţineau glicemia la un nivel sănătos mai des decât atunci când se aflau într-o cameră cu lumină artificială. Fluctuaţiile glicemiei pe parcursul a 24 de ore erau mai mici în cazul luminii naturale, iar fluctuaţiile mai mici erau asociate cu mai mult timp petrecut în intervalul normal, ceea ce sugerează un nivel mai bun al glicemiei.

Pe parcursul zilei, oamenii au ars mai multe grăsimi şi mai puţini carbohidraţi sub lumina naturală – atât în timpul repausului liniştit din ziua a patra, cât şi după un test cu mese mixte din ziua a cincea – chiar dacă consumul total de energie a rămas similar.

Nivelurile de melatonină ale participanţilor au fost, de asemenea, uşor mai ridicate seara, iar metabolismul lor de ardere a grăsimilor a înregistrat o îmbunătăţire.

De ce lumina zilei ar putea fi importantă

Studiul nu a stabilit exact de ce lumina soarelui influenţează nivelul glicemiei, dar experţii au mai multe teorii centrate pe modul în care lumina afectează sistemele biologice interne ale organismului.

„Se ştie de mai mulţi ani că perturbarea ritmurilor circadiene joacă un rol major în dezvoltarea tulburărilor metabolice care afectează o proporţie din ce în ce mai mare a populaţiei occidentale”, a declarat Charna Dibner, coautoarea studiului şi profesoară asociată la Facultatea de Medicină UNIGE, într-un comunicat de presă.

Lumina naturală este mai eficientă în sincronizarea ceasului biologic al organismului cu mediul decât iluminatul artificial, care are o intensitate luminoasă mai mică şi un spectru de lungimi de undă mai îngust, a declarat Joris Hoeks, coautor al studiului şi profesor asociat la Universitatea din Maastricht, într-un comunicat de presă.

Cu toate acestea, „ne petrecem în mare parte zilele sub iluminat artificial”, a adăugat el.

Alţi experţi sugerează că efectul poate fi legat de expunerea la vitamina D sau de modul în care celulele sensibile la lumină din ochi ajută la reglarea metabolismului.

Vitamina D joacă multe roluri importante în echilibrul glucozei, a declarat pentru The Epoch Times dr. Betul Hatipoglu, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Case Western Reserve, care nu a participat la studiu. „Deşi studiile mai ample pentru prevenirea diabetului [cu vitamina D] nu au reuşit să demonstreze beneficii clare”, a spus ea.

În loc să considere vitamina D drept cauza îmbunătăţirii nivelului de zahăr din sânge, Hatipoglu a indicat hipotalamusul, o regiune a creierului care coordonează sistemul nervos şi ajută la reglarea temperaturii corpului, a foamei, a somnului şi a răspunsurilor emoţionale.

Disfuncţia hipotalamusului a fost asociată cu probleme metabolice şi poate fi factorul pe care expunerea la lumina zilei l-a influenţat pentru a produce un nivel mai bun al glicemiei.

„Este posibil ca hormonii de stres şi sistemul nervos simpatic să fi jucat un rol”, a spus Hatipoglu.

Pe lângă vitamina D, razele ultraviolete din lumina soarelui pot ajuta la eliberarea de oxid nitric, care poate contribui la reducerea stresului şi la îmbunătăţirea funcţiei vaselor de sânge — efecte care ar putea fi benefice pentru sănătatea metabolică.

Limite ale studiului

Deşi cercetătorii au utilizat un plan de studiu care consolidează fiabilitatea rezultatelor, au existat câteva limitări importante.

Numărul redus al persoanelor implicate – 13 în total – înseamnă că rezultatele trebuie interpretate cu prudenţă. Sunt necesare studii mai ample, pe perioade mai lungi, de exemplu săptămâni sau chiar luni, pentru a vedea dacă efectele sunt durabile şi semnificative din punct de vedere clinic.

O altă limitare este faptul că majoritatea participanţilor erau adulţi în vârstă, cu o vârstă medie de 70 de ani, iar 12 aveau cel puţin 65 de ani. Din această cauză, cercetătorii nu pot fi siguri dacă aceleaşi efecte ar fi observate la persoane mai tinere sau la populaţii mai diverse.

Autorii studiului au remarcat, de asemenea, că, deşi analiza lor a identificat indicatori potenţiali ai modului în care lumina naturală ar putea influenţa sănătatea, rezultatele nu au fost suficient de solide pentru a face predicţii precise, probabil din cauza numărului redus al participanţilor.

În ciuda acestor limitări, Schrauwen a subliniat că, chiar şi pe o perioadă scurtă, lumina zilei a avut un efect vizibil, sugerând că această simplă schimbare de mediu merită studiată în continuare ca o completare a tratamentului diabetului.