EAU promovează o forţă de securitate în Hormuz, în timp ce Turcia se opune implicării Golfului în război
Emiratele Arabe Unite (EAU), care s-au numărat printre statele din Golf cel mai puternic afectate de represaliile în curs ale Iranului, promovează crearea unei forţe maritime multinaţionale pentru a redeschide această rută vitală de transport al petrolului, relatează Financial Times.
Cu o marină care nu este tocmai capabilă să intimideze vreun adversar (cu atât mai puţin Iranul), EAU afirmă că este dispusă să participe la o „Forţă de Securitate Hormuz” pentru a apăra strâmtoarea şi a escorta transporturile maritime. Zeci de ţări sunt invitate să se alăture, potrivit surselor citate.
Şi totuşi, în ciuda declaraţiilor publice şi a semnării unor „declaraţii simbolice”, niciun stat cu o forţă militară puternică nu a făcut până acum o ofertă concretă de a furniza nave de război şi resurse militare (cu excepţia Israelului, care este parte directă în conflict), scrie ZeroHedge.
Aceasta în pofida faptului că, pe parcursul ultimei luni de război, administraţia Trump a exercitat o presiune considerabilă asupra aliaţilor. În mare parte însă, aceştia au dat din umeri şi au spus „nu este războiul nostru”, în ciuda creşterii preţurilor la petrol şi a perturbărilor transportului maritim global.
În acelaşi timp, ţara din Orientul Mijlociu/Asia care reprezintă a doua cea mai mare armată din NATO, Turcia, ar transmite în culise statelor din Golf (GCC) să nu se alăture războiului.
„Turcia desfăşoară eforturi diplomatice intense pentru a încerca să împiedice ţările arabe din Golf să se alăture războiului SUA-Israel împotriva Iranului”, scrie Reuters separat, vineri.
„Ankara a îndemnat statele din Golf să dea dovadă de reţinere. Turcia şi-a intensificat diplomaţia, ministrul de externe Hakan Fidan vizitând Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar şi purtând convorbiri cu alţi omologi regionali”, au spus sursele, care au vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile.
Turcia, care are o graniţă estică îndepărtată cu Iranul, are într-adevăr interesul de a evita o escaladare mai amplă în regiune — dar, în acelaşi timp, a devenit în ultimul timp un adversar declarat al Israelului, în special în timpul şi după războiul din Gaza.
Potrivit Reuters, există multă „discuţie”, dar încă nicio acţiune concretă. Mai mulţi aliaţi ai SUA au declarat că nu au planuri imediate de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz, respingând solicitarea lui Trump de sprijin militar pentru menţinerea deschisă a acestei rute vitale.
Franţa a declarat joi că a purtat discuţii cu aproximativ 35 de ţări pentru a identifica parteneri şi propuneri pentru o misiune de redeschidere a strâmtorii, dar doar după încheierea războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
Rămâne o mare incertitudine dacă Statele Unite vor trimite efectiv nave de război mai adânc în apele Golfului, în apropierea strâmtorii. Unii analişti militari au avertizat asupra riscurilor imense şi a vulnerabilităţii, având în vedere relatările că Iranul ar fi minat zona, dar şi faptul că Garda Revoluţionară ar lansa fără îndoială rachete şi drone împotriva oricăror nave militare care ar încerca să treacă.
În prezent, „comunitatea internaţională” pare să stea în expectativă, spunând „tu primul” şi aşteptând ca alţii să preia iniţiativa. Între timp, Casa Albă pare să nu aibă o strategie coerentă de ansamblu sau, cel puţin, nu a comunicat-o clar. Trump nu va fi mulţumit să afle că aliatul imprevizibil al Americii, Turcia, ar putea submina eforturile de a construi o coaliţie pentru Hormuz.
