"E carburantul vaca de muls a bugetului?" - Ce spune un cunoscut economist despre explozia preţurilor în contextul războiului din Iran

Cristian Păun (Captura video)
Andrei Pricopie
09.03.2026
Cristian Păun (Captura video)
Andrei Pricopie
09.03.2026

Profesorul de economie Cristian Păun a atras atenţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, că majorările de preţ la combustibili şi energie se transmit rapid în costurile tuturor bunurilor din economie, generând inflaţie şi scăderea consumului, motiv pentru care statul ar trebui să fie atent la evoluţia acestor taxe şi să evite să mizeze pe astfel de soluţii pentru acoperirea deficitului bugetar.

În opinia sa, autorităţile ar trebui să verifice mai atent modul în care se formează preţurile pe piaţă şi să ia în calcul eventuale mecanisme de compensare pentru populaţie dacă scumpirile persistă.

Redăm mai jos dezbaterea din platoul TV.

Jurnalistă: De fiecare dată când alimentăm maşina simţim direct presiunea asupra bugetului personal. Potrivit unor analize recente, aproape 70% din preţul plătit la pompă reprezintă taxe, adică accize şi TVA. Cu alte cuvinte, o mare parte din bani ajung direct la bugetul statului, nu la producătorii de petrol sau la benzinării.

În contextul deficitului bugetar ridicat şi al presiunii pentru creşterea veniturilor statului, apare o întrebare importantă. E carburantul folosit ca instrument fiscal pentru a acoperi găurile din buget? Şi ce efecte ar avea acest lucru asupra economiei, mai ales asupra preţurilor din România?

Ne uităm, desigur, zilele acestea la preţul combustibilului, gândindu-ne cu groază cum se va reflecta el mai departe în economie. Aproape 70% din acest preţ este reprezentat de taxe. Este acest nivel de taxare unul obişnuit în Uniunea Europeană sau e ceva ce se întâmplă doar la noi?

Cristian Păun: Nu, nu, este obişnuit în Uniunea Europeană. Energia, şi nu doar combustibilul de la pompă, este aşa. Energia, gazul şi combustibilul de la pompă sunt vehicule fiscale importante pentru bugetul fiecărei ţări din Uniunea Europeană şi pentru Uniunea Europeană, pentru că o parte din aceşti bani merg şi către bugetul Uniunii Europene.

Partea de acciză, din ce ştiu eu, sau o parte din accizele plătite, TVA-ul rămâne la noi. Deci, din punctul meu de vedere, ar trebui urmărită cu foarte mare atenţie de către Guvern această evoluţie, pentru că, dacă ea durează şi este consistentă ca majorare, Guvernul să vină cu o schemă de returnare, cel puţin a unei părţi din aceste taxe, de preferabil la nivel de pompă, adică prin benzinării să se facă acest lucru, astfel încât cetăţenii să plătească mai puţine taxe pe un preţ care a crescut, pe elementele sale de cost, mai exact pe materia primă numită petrol, care nu ocupă mai mult de 2 lei din 8 lei, ca să zic aşa. Adică nu se justifică nici majorările foarte, foarte mari.

Pe de altă parte, statul trebuie să-şi intensifice controalele pentru a verifica să nu existe înţelegeri de piaţă, cartelări, să existe o concurenţă suficient de puternică, astfel încât oamenii să beneficieze de această luptă pentru clienţi pe care companiile ar trebui să o exercite liber în piaţa.

Jurnalistă: Ne amintim şi declaraţiile făcute la nivel înalt, chiar de la preşedinte, despre preţul carburanţilor. Nicuşor Dan a spus că nu se pune problema ca pe această componentă de taxe şi accize să se intervină. Cât de importanţi sunt, domnule Păun, aceşti bani pentru buget? E carburantul vaca de muls a bugetului?

Cristian Păun: Este un vehicul pe care l-am mai folosit şi în 2022 şi fix cu aceeaşi argumentaţie în spate, că e război.

Atunci era războiul din Ucraina. S-a dovedit ulterior că a fost o greşeală, pentru că imediat acest preţ la carburanţi, la energie, s-a dus în preţul tuturor bunurilor şi ne-am trezit într-un puseu inflaţionist de care nici acum nu scăpăm foarte uşor. Sigur că noi, văzând că aceste venituri au intrat în bugetul statului, am crezut că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap şi ne-am apucat să cheltuim şi mai abitir, crezând că aceste venituri vor intra acum cu nemiluita. S-a dovedit că, odată cu inflaţia, a scăzut consumul, a scăzut producţia, ceea ce înseamnă că statul, care miza pe taxe mai mari, inclusiv sau în primul rând prin aceste majorări de preţuri la energie, carburanţi şi aşa mai departe, ulterior s-a trezit că, de fapt, calculul a fost unul pur contabil şi n-a dus la ceva bun.

Deci ar trebui statul să nu mizeze pe astfel de soluţii, că a mai făcut această greşeală.

Jurnalistă: Domnule profesor, s-a vorbit foarte mult despre faptul că preţurile au crescut instant după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, deşi toată lumea ne-a asigurat că avem stocuri. Dacă avem stocuri, s-au justificat aceste preţuri sincron?

Cristian Păun: Noi avem şi stocuri, dar avem şi producţie internă, pentru că producem în continuare petrol şi gaz. Sperăm noi să începem să producem masiv cel puţin de anul viitor. Deci, din acest punct de vedere, ar trebui să nu fim chiar atât de corelaţi prompt cu ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale.

Jurnalistă: Şi atunci cum se explică această reactivitate? Imediat ce apare criza, e un pretext perfect la noi ca să sară preţurile la benzină şi la motorină.

Cristian Păun: Trebuie verificat asta, pentru că cel puţin unul dintre actori, jucători, este de stat. Adică avem acolo statul român bine implicat în acţionariatul acelei companii, iar ea este şi foarte importantă în piaţa, deţinând şi rezervele de petrol ale României.

Deci acea companie trebuie întrebată, având în vedere că principala companie, care e de stat, care stă călare pe rezervele de petrol ale României, procedează fix la fel ca ceilalţi, e o discuţie care merită purtată. Adică, dacă statul într-adevăr vrea să ţină cu românii, măcar prin compania lui de stat ar trebui să ducă o politică mai atentă legată de preţuri. Şi atunci ea îi va determina şi pe ceilalţi să nu sară calul în materie de preţuri.

Jurnalistă: Domnule Păun, deja românii sunt sugrumaţi de tot ce s-a întâmplat cu inflaţia, cu scumpirile, cu TVA-ul şi aşa mai departe. Faptul că avem din nou creşteri de preţuri la carburanţi, care vor antrena alte scumpiri în lanţ, va face consumul să scadă şi mai mult. Avem deja, teoretic, recesiune tehnică. Care este analiza dumneavoastră, pe scurt, despre ceea ce urmează? O accentuare a declinului?

Cristian Păun: Toate dezechilibrele pe care le-am avut în anii anteriori sunt cu siguranţă tot acolo, vor rămâne tot acolo. Şi asta ne va pune şi mai tare în poziţia de a face reformele acelea care să ne ajute pe partea de cheltuieli. În momentul de faţă, România este o problemă imensă pentru oricine vrea să se apuce de lucru. Şi această problemă devine şi mai complicată pentru că avem nişte politici care bagă beţe în roate. Ei nu fac nimic. Şi atunci e un haos total, care are toate şansele să ne ducă spre un dezastru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos