După scandalul creat, Jared Kushner renunţă la planul de a construi un hotel Trump în Serbia
Jared Kushner a renunţat la un proiect planificat sub brandul Trump în Belgrad după ce proiectul a stârnit proteste şi a dus la inculparea unui politician de rang înalt din Serbia.
Luni, un procuror special l-a inculpat pe ministrul sârb al Culturii şi alţi oficiali în legătură cu proiectul, un ansamblu planificat de trei turnuri pe un teren central din Belgrad, ce fusese cândva bombardat de NATO şi avea statut de sit aparţinând patrimoniului cultural al Serbiei.
„Pentru că proiectele semnificative ar trebui să unească, nu să dezbine, şi din respect pentru poporul Serbiei şi pentru oraşul Belgrad, ne retragem cererea şi ne retragem deocamdată din proiect”, a declarat, câteva ore mai târziu, un purtător de cuvânt al firmei de capital privat a lui Kushner, Affinity Partners.
A fost un final brusc pentru un proiect tot mai controversat la care Kushner—care acum este atât o persoană publică, cât şi un prolific om de afaceri—lucrează de mai bine de doi ani.
Ginerele preşedintelui Trump afirmase iniţial că nu se va întoarce în serviciul guvernamental. Însă acum îşi asumă o responsabilitate geopolitică majoră, oferindu-se voluntar să conducă negocierile SUA pentru încheierea războiului Rusia-Ucraina, după un rol similar în Gaza.
În acelaşi timp, el conduce Affinity, o firmă de capital privat de 4,8 miliarde USD care investeşte la nivel global şi este finanţată în mare parte de guverne din Orientul Mijlociu. Această firmă face parte dintr-o achiziţie record de 55 miliarde USD a companiei Electronic Arts şi contribuie la finanţarea ofertei de preluare ostilă a Paramount pentru Warner Bros.
Impasul sârb a început atunci când administraţia preşedintelui Aleksandar Vučić a încercat să elimine protecţiile patrimoniului cultural pentru fostul complex al armatei, pe care intenţiona să-l transfere companiei lui Kushner.
Procurorul public al Serbiei a dat peste cap procesul, arestând un oficial guvernamental pentru presupusa falsificare de documente şi lansând o investigaţie mai amplă.
Ca răspuns, partidul aflat la guvernare a evitat ancheta prin adoptarea rapidă a două măsuri în Parlament, retrăgând statutul de protecţie de pe teren şi de pe numeroase alte clădiri vechi de interes civic.
Oponenţii au criticat decizia ca fiind neconstituţională şi coruptă, susţinând că guvernul lui Vucic încerca să câştige favoruri în faţa SUA. Ţara balcanică—istoric apropiată de Moscova, dar cu multe legături cu Europa Occidentală—are multe lucruri pe care le doreşte de la administraţia Trump, cum ar fi ridicarea sancţiunilor asupra singurei rafinării de petrol.
„Voi spuneţi că este o investiţie, noi spunem trădare înaltă”, a declarat Marinika Tepić, un parlamentar de frunte din opoziţie, în Parlament. Studenţii protestatari au ieşit pe străzi cu miile, iar mulţi au jurat că vor ocupa terenul dacă intră buldozerele.
Luni dimineaţă, procurorul special a declarat că l-a inculpat pe ministrul Culturii, Nikola Selaković, şi alţi trei oficiali pentru abuz de putere şi falsificarea de documente în legătură cu proiectul.
Un purtător de cuvânt al guvernului sârb nu a comentat imediat.
În ultimele zile, Vucic a promis că va graţia orice oficial implicat în caz şi şi-a intensificat retorica împotriva biroului procurorului, o unitate semi-independentă axată pe crimă organizată. Vucic a spus că afacerea nu are legătură cu politica, ci cu reabilitarea unei ruine urbane pe care guvernul a încercat ani de zile să o reconstruiască.
Marmură albă şi calcar roşu
În SUA, oficialii de rang înalt din administraţie sunt, de regulă, obligaţi să îşi vândă participaţiile/activele private.
Aceasta are scopul de a evita conflictele de interese, în care interesele financiare ar putea influenţa deciziile politice. Dar regulile nu se aplică lui Kushner, deoarece el este un consilier neoficial, neplătit.
Kushner a spus că le-a comunicat investitorilor săi că nu trebuie să se aştepte la niciun tratament favorabil din partea SUA în schimb. Vorbind în octombrie la „60 Minutes”, alături de co-negociatorul pentru Rusia şi Gaza, Steve Witkoff, el a declarat: „Nimeni nu a indicat cazuri în care Steve sau eu am urmărit politici sau am făcut ceva care să nu fie în interesul Americii.”
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a declarat săptămâna trecută: „Preşedintele Trump are un membru de încredere al familiei şi un consilier talentat în Jared Kushner”, afirmând că el „a fost generos oferindu-şi expertiza valoroasă când a fost solicitat.”
Terenul pe care Kushner spera să construiască era fostul complex al Statului Major General, un ansamblu de clădiri de birouri construit pentru armata Iugoslaviei în 1964, cu un design modernist îmbrăcat în marmură albă croată şi calcar roşu sârbesc.
În timpul campaniei aeriene din primăvara lui 1999, menită să oprească epurarea etnică condusă de preşedintele sârb Slobodan Miloşevici, avioanele NATO au bombardat şi au distrus parţial complexul din Belgrad.
Miloşevici a fost înlăturat, dar terenul rămâne un simbol al identităţii naţionale, în special în dreapta politică, complicând eforturile de a-l transforma într-un memorial sau într-un proiect comercial privat. Drept urmare, rămâne o ruină—un schelet în mare parte intact, cu armături de oţel ieşind din pereţi de beton distruşi.
Criticii din toate taberele au găsit astfel multe motive de nemulţumire. Politicienii de stânga au numit proiectul o „cedare” a unui bun public fără un proces deschis. În dreapta, naţionaliştii au condamnat vânzarea către o familie legată de cea mai puternică ţară din NATO, pe un teren considerat sacru.
Parteneri emiraţi
Kushner s-a implicat în proiect după primul mandat al lui Trump. El a spus că a fost atras de proiect datorită dinamismului în creştere al Belgradului, unde preţurile imobilelor au crescut, iar un val de proiecte noi de condominii a atras un public mai înstărit.
La scurt timp după ce Kushner a înfiinţat Affinity, fostul trimis al lui Trump pentru Balcani, Richard Grenell, i-a sugerat să arunce o privire. La începutul lui 2024, a încheiat un acord pentru proprietate cu guvernul lui Vucic.
Kushner a adus parteneri, intrând într-o asociere (joint venture) cu Eagle Hills, un dezvoltator cu sediul în Emiratele Arabe Unite, cu experienţă în Belgrad. Hotelul urma să fie branduit de Organizaţia Trump, o înţelegere pe care a încheiat-o după ce a discutat cu cumnatul său, Eric Trump.
Reacţiile negative nu s-au limitat la Serbia.
O declaraţie sârbească potrivit căreia Kushner trebuia să construiască un „memorial dedicat tuturor victimelor agresiunii NATO” a stârnit critici, inclusiv din partea lui Wesley Clark, comandant militar NATO în timpul războiului balcanic, şi a parlamentarilor democraţi.
Un raport al Parlamentului European a evidenţiat clădirea Statului Major, afirmând că are „o preocupare gravă privind interferenţa politică tot mai mare în protecţia patrimoniului în Serbia.”
Arhitecţii şi specialiştii în conservare s-au opus, de asemenea, planului.
Vorbind înainte ca Affinity să se retragă, Ana Miljački, profesoară de arhitectură la Massachusetts Institute of Technology, născută în Serbia, a declarat că planurile ameninţau să şteargă „o piesă arhitecturală foarte importantă”.
Propunerea era asemănătoare cu „a pune un hotel Trump” pe clădirea lui I.M. Pei la National Gallery of Art din Washington, D.C., a adăugat ea.
