Dan Dungaciu nu scapă de proces. Instanţa a decis că poate fi judecat în dosarul de abuz în serviciu

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, joi, contestaţia formulată de prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu, şi a decis începerea judecăţii pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu.
Tot joi, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat trimiterea în judecată a analistului Dan Dungaciu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi fost director, 12 ani, al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române. Acesta este acuzat de abuz în serviciu pentru fapte presupus comise între 2017 şi 2022, în perioada în care conducea institutul. Contactat de G4Media.ro, Dungaciu a declarat că urmează să se lămurească asupra situaţiei, evitând să precizeze dacă a fost audiat de procurori în faza de urmărire penală.
Potrivit unei investigaţii publicate de Presshub.ro în decembrie 2023, când Dungaciu avea calitatea de suspect, ancheta DNA a fost declanşată în urma unei sesizări a Curţii de Conturi, care efectuase anterior un control la institut.
Anchetatorii susţin că, în 2017, în calitate de director al institutului, Dungaciu ar fi semnat un contract de comodat, precum şi două acte adiţionale, cu Asociaţia „Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS)”, în calitate de beneficiar. Prin aceste documente, două spaţii din sediul ISPRI ar fi fost puse la dispoziţia LARICS gratuit, fără organizarea unor licitaţii publice. Contractul a fost valabil cinci ani, iar valoarea chiriei neîncasate se ridică la 101.607 lei, sumă pentru care institutul s-a constituit parte civilă în dosar. Printre fondatorii LARICS se numără şi Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu este cunoscut ca analist de politică externă, frecvent invitat în mass-media. Activitatea sa la conducerea ISPRI, funcţie din care a fost eliberat în octombrie 2023, a fost însoţită şi de controverse, inclusiv sancţionarea de către Agenţia Naţională de Integritate pentru nedepunerea declaraţiilor de avere, dar şi acuzaţii potrivit cărora instituţia ar fi devenit, în timpul mandatelor sale, un instrument de promovare a intereselor Chinei prin mecanisme de tip soft power.